10/07/2026
Cea de-a treia zi a lucrărilor a readus în prim-plan dimensiunea aplicativă și inovatoare a formării continue, debutând cu prezentarea doamnei profesor dr. Isabel-Giorgiana Vintilă, „Cross-funcționalitate și inovație în activitatea profesorului din mediul preuniversitar”. Aceasta a oferit un cadru strategic util pentru modernizarea managementului școlar și a practicilor de predare.
Doamna Vintilă a demonstrat că o colaborare cross-funcțională în interiorul colectivului profesoral reprezintă un pilon fundamental pentru stimularea inovației instituționale. Acest tip de cooperare interdepartamentală are capacitatea de a genera idei emergente și soluții originale pentru rezolvarea problemelor complexe din mediul educațional. Prin valorificarea perspectivelor multiple, cadrele didactice își dezvoltă gândirea laterală și adoptă soluții creative, fapt ce conduce la o eficiență sporită în procesul de luare a deciziilor.
Pentru transpunerea acestor principii în activitatea curentă a unităților școlare, au fost analizate exemple concrete de bune practici și repere strategice:
• Planificarea strategică, realizată prin definirea clară a obiectivelor și prin asumarea transparentă a responsabilităților la nivelul echipei.
• Digitalizarea fluxurilor de lucru, prin utilizarea argumentată a instrumentelor digitale în comunicarea internă și în organizarea întâlnirilor online.
• Leadershipul dedicat, un element catalizator menit să conecteze activitățile și sarcinile zilnice ale profesorilor cu țintele strategice pe termen lung ale școlii.
De asemenea, crearea unor canale de comunicare transparente, cultivarea unei mentalități dinamice și asigurarea unui climat de securitate psihologică sunt elemente indispensabile pentru manifestarea liberă a creativității pedagogice.
Dimensiunea teoretică a fost consolidată prin activități practice intense, participanții fiind implicați în două ateliere de lucru extrem de relevante:
1. Atelierul de Design Thinking în școală, desfășurat sub rezoluția interogației: „Cum putem îmbunătăți experiența de învățare sau spațiul școlar pentru elevii noștri?”. Cadrele didactice au experimentat etapele specifice acestui demers inovator (empatizarea, definirea problemei, idearea și prototiparea), identificând soluții centrate pe nevoile reale ale elevilor.
2. Atelierul tematic „Zero violență în școala noastră”, un spațiu de reflecție și acțiune în care s-au proiectat strategii de intervenție timpurie și mecanisme colaborative de prevenție, orientate spre cultivarea stării de bine și a unui climat școlar securizat.
În continuare, activitățile celei de-a treia zi au fost susținute de doamna inspector din cadrul ISJ Suceava, prof. Dora Dulceac, care a abordat managementul climatului școlar și strategiile de sprijin pentru profesori, ca piloni esențiali în configurarea unui mediu de învățare incluziv. În acest sens, a ținut să precizeze că dincolo de ceea ce putem explica logic, există un întreg sistem interior – format din experiențe, adaptări, mecanisme și percepții – care influențează, uneori fără să ne dăm seama, modul în care trăim, motiv pentru care gestionarea corectă a acestor dinamici devine vitală în spațiul clasei.
Sesiunea a dobândit o deosebită valoare practică prin prezentarea detaliată a ghidului „Siguranța fizică și emoțională în școală. Managementul climatului școlar și strategii de sprijin pentru cadrele didactice”. Invitata sa specială, doamna psihoterapeut Irina Anda Bodnariu, a subliniat că prevenția și claritatea sunt vitale: copiii trebuie învățați să își recunoască disconfortul, să își respecte limitele și să ceară ajutor fără rușine, siguranța emoțională fiind fundamentul învățării.
Totodată, doamna inspector a evidențiat că o abordare pedagogică eficientă în momente de criză este fermă și consecventă, nu agresivă. Ghidul pune la dispoziția cadrelor didactice o structură operațională complexă, ce include în anexele sale instrumente utile precum fișe de activitate pentru dezvoltarea inteligenței emoționale, studii de caz, formulare de acord parental, rapoarte interne de incident și planuri de monitorizare pe 30 de zile pentru evaluarea măsurilor aplicate. Componenta teoretică a fost corelată cu o activitate practică, desfășurată pe 5 grupe de lucru. Participanții au analizat, au dezbătut și au integrat principiile ghidului în strategii de gestionare a provocărilor de la clasă. Prin acest demers integrat, s-a demonstrat că un management eficient al clasei presupune o proiectare strategică pe termen lung, centrată pe siguranță psiho-emoțională și incluziune reală