Tribunalul GORJ

16/06/2026

Consiliul Superior al Magistraturii aduce la cunoştinţă că a transmis Comisiei Europene Hotărârea Secţiei pentru judecători nr. 1348/09.06.2026 prin care s-a constatat încălcarea independenţei judecătorilor, versiunea în limba engleză.

Scrisoarea de înaintare către Comisia Europeană poate fi accesată din link-ul informării de presă, aici https://www.csm1909.ro/PageDetails.aspx?PageId=299&FolderId=12770&FolderTitle=INFORMARE%20DE%20PRES%C4%82-(2026-06-16)

10/06/2026

http://old.csm1909.ro/csm/linkuri/10_06_2026__124696_ro.pdf

10/06/2026

COMUNICAT DE PRESĂ
Secţia pentru judecători apără independenţa justiţiei în faţa unui atac fără precedent în istoria post-revoluţionară a României
*
3580 judecători denunță în unanimitatea adunărilor generale încercarea de subordonare a puterii judecătorești de către puterea politică

În şedinţa din data de 09 iunie 2026, Secţia pentru judecători a constatat existenţa unui atac fără precedent la adresa independenţei justiţiei şi a decis apărarea independenţei judecătorilor.

Măsura a fost adoptată ca urmare a realizării unei ample analize a acţiunilor şi poziţiilor publice ale clasei politice, ale mass media, ale unor ONG-uri şi persoane publice, cu impact asupra independenţei justiţiei, încrederii publice în actul de justiţie şi a imaginii puterii judecătoreşti în ansamblu începând din luna iulie a anului 2025 și până în prezent, hotărârea fiind publicată integral pe site-ul Consiliului.

În același context, toate cele 239 de instanțe (judecătorii, tribunale şi curţi de apel) s-au întrunit, la data de 09 iunie 2026, în adunările generale ale judecătorilor.
Prin voturile exprimate în unanimitatea celor 239 de adunări generale, 98,6% dintre judecătorii prezenți (care reprezintă 84% din totalul judecătorilor în funcție) au denunţat degradarea constantă a statului de drept în România prin încercarea susţinută de subordonare a puterii judecătoreşti de către puterea politică.
Totodată, au abilitat Consiliul, în calitatea sa de garant al independenţei justiţiei, să realizeze toate demersurile naţionale şi internaţionale în vederea restabilirii echilibrului specific statului de drept, prin recunoaşterea de către celelalte puteri a independenţei reale a judecătorului, ca cerinţă esenţială într-o societate democratică.
De asemenea, adunările generale ale judecătorilor au respins ca inacceptabile dispoziţiile cuprinse în propunerea legislativă privind salarizarea judecătorilor, susţinând în integralitate observaţiile înaintate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii.

Analizând contextul general prin prisma evenimentelor și evoluțiilor înregistrate pe parcursul ultimului an, Secția a constatat că acțiunile de denigrare și de destabilizare a puterii judecătorești nu au urmărit îmbunătățirea actului de justiție, ci au avut ca efect promovarea unor schimbări impuse în privința regulilor și a persoanelor aflate în funcții-cheie ale sistemului judiciar, precum și afectarea încrederii publice în justiție. Aceste demersuri sunt de natură să conducă la contestarea rolului și autorității justiției ca putere a statului și ca autoritate publică care înfăptuiește actul de justiție în România.

Sistemul judiciar a fost supus unor manifestări explicite de ostilitate din partea unor exponenți ai factorului politic, cu funcţii de conducere în instituţiile centrale din România, susținuți de o parte din presă și ONG-urile afiliate mesajului acestora, iar astfel de manifestări, generate în mod evident de dorința de acumulare a capitalului politic și de exercitare a unui control asupra justiției, afectează fără îndoială încrederea publicului în magistraţi și în activitatea puterii judecătorești.

Campania publică îndreptată în special împotriva judecătorilor a generat, așa cm era de așteptat, și consecințe colaterale de o gravitate greu de imaginat și imposibil de acceptat într-un stat de drept, concretizate în luări de poziție pe rețelele sociale de o agresivitate fără precedent la adresa judecătorilor, care au vizat chiar și instigări directe la săvârșirea unor infracțiuni grave sau a altor fapte antisociale împotriva acestora sau a membrilor familiilor lor. Mai mult, manifestări similare au avut loc și în incinta instanțelor, în sălile de judecată, conducând inclusiv la emiterea unor ordine de protecție care să prevină materializarea unor fapte antisociale grave.

Situația dramatică a justiției din România nu poate să rămână fără ecou şi consecinţe în mediile juridice naționale și internaționale, motiv pentru care aspectele menționate trebuie aduse la cunoștință tuturor entităților relevante din domeniu.

Hotărârea va fi comunicată spre informare Comisiei Europene, Parlamentului European, Reţelei Curţilor Supreme, a Inspecţiilor Judiciare şi a Consiliilor Judiciare, Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni, Curții de Justiție a Uniunii Europene, precum şi Asociaţiilor internaţionale ale judecătorilor (MEDEL, EAJ), Preşedintelui României, Guvernului României şi Ministerului Afacerilor Externe în calitate de coordonator al aderării la OCDE.

· Un rezumat al aspectelor cuprinse în hotărâre, Hotărârea Secţiei pentru judecători privind apărarea independenţei puterii judecătoreşti în integralitate și Procesele verbale ale adunărilor generale ale judecătorilor sunt accesibile din link-ul comunicatului în comentarii și pe site-ul Consiliului

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii

09/06/2026

Adunarea Generala a Judecatorilor din cadrul Tribunalului Gorj
Hotararea nr. 3 din 09.06.2026

05/06/2026

Președinții curților de apel, reuniţi pe 3-5 iunie 2026 la Oradea, se opun noii tentative a Guvernului de a subordona puterea judecătorească și de a o transforma dintr-o putere independentă într-o funcție aflată sub controlul executivului.

Campania susținută și coordonată de discreditare a justiției a urmărit
slăbirea independenței judecătorilor și anularea justiției ca putere în stat.
Prin modificările abrupte aduse statutului judecătorilor, luate de pe poziții de forță, fără dialog și consultare, Guvernul a arătat că poate interveni discreționar
asupra garanțiilor independenței acestora, iar modificările preconizate în materia salarizării reprezintă o nouă etapă a acestui proces.

Noul proiect de salarizare, promovat de un Guvern demis, așază explicit
reprezentanții puterii judecătorești sub cei ai puterii legislative și executive, fapt incompatibil cu rigorile statului de drept şi ale democraţiei constituţionale.
Un judecător obligat să își negocieze permanent condițiile materiale de
existență cu cei ale căror acte trebuie să le cenzureze nu mai beneficiază de independența necesară exercitării funcției sale.
Victimele acestei politici sunt cetățenii care riscă să fie lipsiți de protecția unei justiții cu adevărat independente.

În consecință, președinții curților de apel solicită Guvernului şi Parlamentului respectarea următoarelor standarde, a căror încălcare este inacceptabilă:
1. Asigurarea independenţei financiare a fiecărui judecător printr-un sistem de salarizare stabil, predictibil şi transparent.
2. Corelarea nivelului remuneraţiei judecătorilor cu nivelul de responsabilitate şi restricţiile impuse profesiei, volumul de muncă, gradul de complexitate a cauzelor şi răspunderea specifică.
3. Stabilirea şi ierarhizarea coeficienţilor de salarizare la un nivel care să asigure în mod real egalitatea puterii judecătoreşti cu celelalte puteri, luând în considerare și resursele financiare complementare veniturilor salariale, de care beneficiază puterea executivă şi legislativă.

În acord cu aceste standarde, diminuarea veniturilor aflate în plată este inadmisibilă, indiferent de mecanismul utilizat pentru a ajunge la acest scop: reducerea sporurilor, plafonări, recalculări, eliminarea unor componente salariale, altele asemenea. Mai mult, diminuarea veniturilor ca efect al promovării sau
trecerii la alte trepte de vechime în funcţie reprezintă o aberație logică și juridică, ce ar avea drept efect blocarea activității instanțelor.

Totodată, utilizarea unor improvizaţii juridice, precum acordarea temporară a unor sume compensatorii, denotă intenţia clasei politice de control discreţionar asupra puterii judecătoreşti și trebuie eliminate.
Reiterăm solicitarea adresată clasei politice de a stopa acest nou atac la
adresa puterii judecătorești, caracteristic unei guvernări iliberale care subminează statul de drept și conduce la slăbirea sau chiar distrugerea mecanismelor de
protecție a drepturilor și libertăților fundamentale ale românilor.

02/06/2026

COMUNICAT DE PRESĂ Punctul de vedere transmis de CSM către Ministerul Justiţiei referitor la Proiectul de Lege privind salarizarea pentru personalul plătit din fonduri publice

02/06/2026

Apel pentru un dialog real privind noua lege a salarizării
2 iunie 2026

Apel pentru un dialog real privind noua lege a salarizării 2 iunie 2026 Apel pentru un dialog real privind noua lege a salarizării În contextul dezbaterilor privind o nouă lege a salarizării, reafirmăm preocuparea constantă pentru protejarea drepturilor și a statutului profesional al persona...

02/06/2026

COMUNICAT DE PRESĂ

Având în vedere formele de protest ale personalului auxiliar de specialitate, la nivelul Tribunalului Gorj, pentru intervalul 2–5 iunie 2026 activitatea va fi organizata astfel:
• Intervalul orar 08:00 – 12:00: Ședințele de judecată se vor desfășura exclusiv pentru cauzele considerate urgente conform legii.
• Toate celelalte dosare programate inițial în intervalul 08:00 – 12:00 și care nu reprezintă urgențe vor fi judecate după ora 12:00.
• Ședințele de judecată programate inițial să înceapă la ora 12:00 vor debuta imediat după finalizarea completă a ședințelor suspendate din cursul dimineții.
• Programul cu publicul: Activitatea compartimentelor Arhivă, Registratură se reduce la jumătate în această perioadă și se va desfășura în intervalul orar 08:30-10:30.

Biroul de Informare și Relații Publice al Tribunalului Gorj

Pentru fiecare dintre aceste operațiuni este alocată o perioadă recomandată de 10 minute pentru depunerea documentelor și 30 minute pentru consultarea dosarului.

26/05/2026

COMUNICAT DE PRESĂ

Președinții Tribunalelor din România, solidarizându-ne cu pozițiile exprimate de Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și de Consiliul Superior al Magistraturii, atragem atenţia public asupra consecinţelor catastrofale ale proiectului de lege de salarizare, în condiţiile expuse public de ministrul interimar al muncii din guvernul demis al României:

- Textele proiectului vor provoca anomalii traduse în încadrări diferite ale persoanelor în funcţie de data promovării sau recrutării în funcţii publice astfel încât se va ajunge la situaţii în care, ca efect al promovării în grade sau trepte de vechime, drepturile salariale să scadă.

- Nivelul coeficienților de ierarhizare propuși încalcă principiul constituţional al egalităţii între puteri, fără a ţine cont de rolul constituţional al puterii judecătoreşti.

- Singura preocupare a iniţiatorilor a vizat majorarea salariilor demnitarilor, deşi aceştia fac apel la moderaţie în cheltuirea banilor publici.

- Corelată cu noua lege a pensiilor care a determinat diferenţe semnificative între pensiile în plată şi noile pensii, noua lege de salarizare în forma actuală va provoca o nouă scădere a acestui drept, astfel încât în loc de 3 categorii de pensionari în magistratură vor fi patru, fiecare urmând a fi menţinută în plată, cu diferenţe de peste 100% între ele, în condiţii identice de grad şi vechime, ceea ce nu poate fi admis.

Drepturile salariale restante sunt recunoscute tuturor categoriilor profesionale (profesori, medici, poliţişti funcţionari publici, etc), şi sumele datorate de statul român sunt consecinţa incapacităţii factorilor de decizie de a edicta norme clare şi lipsite de echivoc, dar şi iniţiativelor individuale greu de înţeles prin care s-au realizat tot felul de excepţii preferenţiale unor anumite categorii profesionale, discriminând altele.
Neplata unilaterală a acestor drepturi obţinute de cetăţeni potrivit legii a determinat acumularea unor sume care reprezintă expresia neasumării puterii executive, iar nu a exercitării de către cetăţeni a drepturilor lor recunoscute de lege şi de reglementările internaţionale.

Președinții Tribunalelor din România respingem strategia asumată făţiş la nivel politic de demonizare continuă a magistraților pentru a acoperi incapacitatea puterii executive de îmbunătățire a nivelului de trai al societăţii şi atragem atenţia public că nu mai suntem dispuşi să acceptăm atitudini iresponsabile şi umilitoare, fără fundament, din partea celorlalte puteri.