26/05/2026
Alexandru Nazare, ministrul de Finante: 🔵 Am redus deficitul României la sub jumătate față de aceeaşi perioadă a anului trecut. Este una dintre cele mai puternice corecții bugetare din Europa şi mesajul clar că România îşi redobândeşte credibilitatea fiscală.
Am publicat azi execuția bugetară a României, care arată un deficit redus puternic la 1,17% din PIB în primele 4 luni din an, față de 2,92% în aceeași perioadă din 2025. Practic, o scădere cu peste 32 de miliarde de lei - de la 55,97 miliarde lei anul trecut la 23,95 miliarde lei în 2026.
🔵 Este una dintre cele mai importante corecții bugetare din ultimii ani și un semnal clar că România începe să își recapete credibilitatea fiscală. În același timp, ritmul acestei ajustări fiscale plasează România printre statele europene cu cea mai rapidă reducere a deficitului bugetar în această perioadă, într-un context în care multe economii europene continuă să se confrunte cu presiuni ridicate asupra finanțelor publice.
🔵 La aproape un an de la preluarea actualului mandat, reducerea deficitului reprezintă totodată principala țintă economică îndeplinită din programul de guvernare. Consolidarea fiscală a fost una dintre cele mai dificile teme ale României în ultimii ani, iar îndeplinirea acesteia a necesitat consecvență, decizii ferme și asumare politică la cel mai înalt nivel, prin implicarea directă a premierului Ilie Bolojan în susținerea măsurilor necesare pentru reaşezarea finanțelor publice pe o traiectorie sustenabilă.
🔵 Important este că această ajustare nu s-a făcut prin blocarea investițiilor și nici prin oprirea dezvoltării economice.
Investițiile publice au depășit 31 de miliarde de lei în primele 4 luni ale anului, iar peste 75% sunt finanțate din fonduri europene și PNRR. În același timp, plățile pentru proiectele europene au crescut cu peste 34% față de anul trecut.
Cu alte cuvinte, am redus deficitul, accelerând în acelaşi timp investițiile finanțate din bani europeni. O schimbare structurală majoră, de care România avea nevoie urgent: mai puțină presiune pe bugetul național și mai multe investiții susținute din fonduri europene.
Execuția bugetară publicată azi arată și o îmbunătățire importantă pe partea de venituri și disciplină fiscală. Veniturile totale ale bugetului, obținute printr-o schimbare de abordare fără precedent la ANAF, au crescut cu 12%, veniturile fiscale cu 15,5%, iar încasările din TVA cu 22,4%.
În același timp, cheltuielile statului sunt sub control. Ajustarea începe astfel să fie realizată prin disciplină bugetară, eficientizare și prioritizarea cheltuielilor, nu prin tăierea investițiilor.
🔵 Există însă și vulnerabilități pe care România nu le poate ignora, în perioada următoare.
Costurile cu dobânzile continuă să crească puternic, ca efect al deficitelor mari acumulate în anii anteriori. România plătește astăzi mai mult pentru finanțarea datoriei publice, iar acest lucru pune presiune pe buget și limitează spațiul fiscal pentru anii următori.
De asemenea, menținerea investițiilor depinde într-o măsură tot mai mare de capacitatea de a atrage rapid fondurile europene și de a implementa proiectele din PNRR. Accelerarea absorbției europene nu mai este doar un obiectiv de dezvoltare, ci o condiție esențială pentru stabilitatea economică și bugetară a României.
Execuția la 4 luni transmite însă un mesaj important: România poate realiza consolidare fiscală fără austeritate și fără blocarea investițiilor.
Ținta pentru 2026 rămâne reducerea deficitului la 6,2% din PIB, pentru a putea tinde în anii următorii redresarea până la media europeană de 3% din PIB. Direcția finanțelor publice trebuie menținută ferm prin disciplină fiscală, colectare mai bună, controlul cheltuielilor permanente și accelerarea investițiilor europene. Reducerea deficitului înseamnă dobânzi mai mici pentru România, costuri de finanțare mai reduse pentru economie, mai multă încredere din partea investitorilor și mai mult spațiu pentru investiții, dezvoltare pe termen lung şi stabilitate economică.
România trebuie să iasă treptat din modelul bazat pe consum și deficite mari și să construiască o economie bazată pe investiții, fonduri europene, responsabilitate fiscală și dezvoltare reală. Adică un model de dezvoltare modern și apropiat de economiile europene performante, construit pe investiții productive și stabilitate economică, nu pe dezechilibre și consum alimentat din datorie.
