18/06/2026
Subprefectul județului Timiș, domnul Deian Popov a participat astăzi la evenimentul organizat de Asociația Foștilor Deportați în Bărăgan, dedicat comemorării a 75 de ani de la deportarea în Bărăgan. Programul a cuprins o slujbă de parastas, urmată de vernisajul expoziției „Rusaliile Negre”, în prezența deportaților și a urmașilor acestora.
Astăzi comemorăm „Rusaliile Negre”, unul dintre cele mai dureroase episoade din istoria Banatului și a României.
În noaptea de 17 spre 18 iunie 1951, de Rusalii, peste 40.000 de oameni din Banat, Caraș-Severin și Mehedinți au fost ridicați din casele lor și deportați în Câmpia Bărăganului. Români, germani, sârbi, bulgari și maghiari au devenit victime ale unei acțiuni planificate de regimul comunist, prezentată oficial drept o măsură de „securizare a frontierei”, dar care s-a transformat într-o amplă formă de represiune colectivă. Puterea a înlocuit legea, iar suspiciunea a înlocuit dreptatea.
Pentru județul Timiș, cel mai grav afectat de deportări, această tragedie rămâne o rană profundă în memoria colectivă. Mii de familii au fost despărțite, comunități întregi au fost destrămate, iar oameni nevinovați au fost obligați să își reconstruiască viața de la zero, în condiții extreme, în mijlocul Bărăganului. Cu toate acestea, au găsit resursele morale de a supraviețui și de a reclădi, cu demnitate, ceea ce le fusese luat prin forță.
La 75 de ani de la aceste evenimente, avem datoria de a păstra vie memoria celor care au suferit și de a transmite mai departe adevărul despre una dintre cele mai grave încălcări ale drepturilor fundamentale din perioada regimului comunist, o traumă colectivă care continuă să fie prezentă în memoria multor comunități din vestul țării.
Comemorarea de astăzi este și un prilej de reflecție asupra prezentului. Într-o perioadă în care războiul a revenit în imediata vecinătate a României, iar curentele extremiste și autoritare încearcă din nou să câștige teren în spațiul public european și național, lecțiile istoriei devin mai actuale ca oricând. Ele ne arată cât de fragile pot fi libertatea, demnitatea umană și statul de drept atunci când sunt înlocuite de frică, propagandă și intoleranță.
Memoria deportării în Bărăgan nu privește doar trecutul, ea este un avertisment și o responsabilitate: aceea de a apăra valorile democratice, respectul pentru drepturile omului și libertățile pentru care generațiile anterioare au plătit un preț atât de mare.
Ne înclinăm astăzi în fața suferinței celor deportați, dar și în fața extraordinarei lor forțe morale.
Veșnică pomenire celor care au suferit în Bărăgan!
