12/05/2026
Uneori, cea mai adâncă singurătate nu este a adultului.
Este a copilului care încă își așteaptă iubirea cu sufletul deschis, chiar și după ce a fost lăsat în urmă.
Există absențe care nu dispar niciodată complet.
Ele cresc odată cu omul, se ascund în tăceri, în frici, în nevoia de a fi ales.
Pentru că atunci când un copil simte că iubirea pleacă, începe, fără să știe, să se întrebe dacă el a fost suficient. 🤍
Și poate aici începe adevărata luptă:
nu cu lipsa unei persoane, ci cu golul pe care aceasta îl lasă în felul în care copilul se va privi pe sine toată viața.
Dar sufletul copiilor are o forță aproape dureroasă.
Se frânge și totuși continuă să iubească.
Continuă să spere.
Continuă să caute lumină chiar și în întunericul lăsat de cei care au ales să plece. ✨
În cadrul proiectului „Acasă, în comunitate” – ID 326908, implementat în parteneriat cu Directia de Asistenta Sociala a Municipiului Timisoara si Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Timis , suntem alături de acești copii prin programe de sprijin emoțional și terapeutic, ajutându-i să înțeleagă, să gestioneze și să exprime emoțiile dificile pe care le trăiesc.
Prin răbdare, siguranță și relații sănătoase, îi ajutăm să descopere că durerea nu trebuie purtată singuri și că plecarea unui adult nu le definește valoarea. 💛