14/05/2026
๐๐๐๐๐
๐๐๐๐๐ ๐๐๐๐๐๐๐ ๐๐๐๐๐๐๐๐๐๐๐ ๐๐ ๐๐๐๐๐๐๐๐๐๐๐๐๐๐ ๐๐๐๐๐๐๐ ๐๐๐ ๐๐๐๐๐-๐๐๐๐๐
๐ร๐๐, ๐๐ ๐๐๐๐ ๐๐๐๐ - Sekretรกriu Estadu Peskas, ๐๐ซ. ๐๐จ๐ฆ๐ข๐ง๐ ๐จ๐ฌ ๐๐ ๐๐จ๐ง๐๐๐ขรงรฃ๐จ ๐๐จ๐ฌ ๐๐๐ง๐ญ๐จ๐ฌ "๐๐๐ฎ-๐๐๐ซ๐จ", kinta ne'e reprezenta Ministรฉrio da Agricultura, Pecuรกria, Pescas e Florestas (MAPPF), halo lansamentu ba sistema indise stres agrikultura (ASIS) no ferramenta monitorizasaun bailoro, iha salaun Hotel Timor, Kolmera.
Iha intervensaun Sekretรกriu Estadu nian, espresa sentimentu kontente tanba bele hamutuk ho parseiru sira halo lansamentu ba sistema indise stres agrikultura (ASIS) no feramenta monitorizasaun bailoro, iha Timor-Leste.
"Ita hotu hatene katak iha Timor-Leste, ita iha klima rua hanesan bailoro no udan, nune'e onra ida ohin lori Ministรฉrio da Agricultura, Pecuรกria, Pescas e Florestas nia naran hala'o lansamentu ferramenta resiliensia klima esensiรกl rua ba Timor-Leste hanesan: Sistema Indise Stres Agrikultura (ASIS) no Ferramentu Nasionรกl ba Monitorizasaun Bailoro Naruk".
Nia dehan, lansamentu ne'e oportunu no vantajen bainhira Timor-Leste transforma no halo setรณr agrikultura atu resistente ba mudansa klima nian, presiza informasaun no alerta sedu ne'ebรฉ pontual, viรกvel no fasil atu asesu. Ida ne'e importante tebes atu hasa'e produtividade, hametin seguransa ai-han, no harii reziliรฉnsia iha komunidade rurรกl sira.
Nia subliรฑa, ho ASIS ne'ebe fokus ba iha impaktu bailoro-naruk liuliu ba hare no batar, ne'ebe nu'udar sentru ba seguransa ai-han iha Timor Leste, no ai-han prinsipal sira ne'e vulnerรกvel tebes ba bailoro-naruk.
"Bainhira produsaun hare no batar menus, impaktu ba disponibilidade ai-han no aumenta Ita-nia dependensia ba importasaun".
Tanba ne'e, nia realsa katak detekta sedu bailoro-naruk no monitorizasaun ba kondisaun produsaun ai-han esensial no prioridade agrikultura nian, no mรณs sai hanesan prioridade nasionรกl.
Nia hatutan, feramenta rua ne'e sei ajuda governu no setรณr agrikultura atu hasa'e produtividade, hametin siguransa ai-han, habelar agrikultura sensรญvel ba klima no proteje agrikultรณr sira husi impaktu bailoro-naruk, bainhira uza ho efetivu.
"Instrumentu rua ne'e sei tulun ita atu muda intervensaun sira hosi reaktif - responde ba situasaun emerjรฉnsia ba asaun antisipatรณriu".
Nia afirma, atuasaun no intervensaun antes dezastre akontese hodi redus risku dezastre, tanba ne'e informasaun alerta sedu presiza konsidera iha programa no planu ba kultivasaun, variedade atu kuda, jestaun be'e, protesaun ba ai-horis no animรกl sira.
Tan ne'e aproveita oportunidade, nia lori Ministรฉrio da Agricultura, Pecuรกria, Pescas no Florestas, hato'o agradese ba UNEP no FAO, ne'ebรฉ apoiu ona tablet ba ofisiรกl estensaun agrรญkola sira.
Nia hatete, ekipamentu hirak ne'e sei hadi'a relatรณriu iha terenu, hametin komunikasaun iha nivel hotu-hotu. Nune'e mรณs garante katak agrikultรณr sira simu informasaun iha tempu ne'ebe sertu, inklui iha area remota.
Ne'e duni, nia deklara katak Governu komitementu nafatin atu servisu hamutuk ba levantamentu no utilizasaun dadus, asegura informasaun risku klimรกtiku, habelar informasaun ba ofisiรกl estensaun sira, agrikultรณr no parte interesada sira hotu.
Atu remata nia kongratula parte hotu ne'ebรฉ kontribui ona ba servisu ida ne'e, partikularmente ba ekipa FAO nia apoiu tekniku, ba UNEP nia koordenasaun, ba Green Climate Fund ba apoiu finanseira, ba ALGIS, Diresaun Extensaun, Servicos Agricultura Munisipiu sira hotu, ekipa APC no Diresaun Meteorologia no Geofiziika Nasional ba hotu-hotu nia dedikasaun no partisipasaun iha faze servisu ida ne'e nian hodi integra ASIS iha sistema nasionรกl.
Portantu, partisipa iha serimรณnia ne'e, reprezentante Prezidente Autoridade, Protesaun Civil, Sr. Martinho De Fatima, DG Servicos Corporativo MAPPF, Sr. Celestino da Cunha, DG Agrikultura MAPPF, Sr. Martniho L. Gusmรฃo, Asistente Representante FAO, Sra. Paula da Cruz, Asesรณr Tekniku husi UNEP, Sr. James Wicken, Komandante Operasional Autoridade Protesaun Civil Super Intendente, Nuno Rumualdo Gomes, Diretรณr nasionรกl, reprezentante liรฑas ministeriais sira, Parseiru Dezenvolvimentu, Akademiku no Sosiedade Civil sira.