REPER Călărași

09/08/2026

Au trecut opt ani de când statul român și-a bătut și gazat propriii cetățeni în Piața Victoriei.

Pe 10 august 2018, zeci de mii de oameni protestau împotriva atacului PSD asupra justiției. În loc să izoleze grupurile violente, Jandarmeria Română a intervenit în forță împotriva întregii piețe. Oameni pașnici, femei, vârstnici, jurnaliști și copii au fost loviți, gazați și alungați cu tunuri cu apă. 433 de persoane au fost rănite, iar Parchetul General a înregistrat 763 de plângeri penale.

Ilie Gâzea, venit din Turnu Măgurele pentru a protesta, a inhalat gaze și a prezentat hemoragii și vărsături. A murit nouă zile mai târziu. Cauza oficială a fost o hemoragie digestivă pe fondul unei boli cronice, iar legătura juridică directă dintre expunerea la gaze și deces nu a fost stabilită cu certitudine. Numele lui rămâne însă legat de noaptea în care exercitarea unui drept constituțional a fost întâmpinată cu bastoane și gaze.

După opt ani, avem încă o demonstrație revoltătoare a felului în care statul își protejează uniformele, nu cetățenii. Procesul a început abia după cinci ani, iar în iunie 2026 foștii șefi ai Jandarmeriei și ceilalți inculpați au fost achitați în primă instanță. Decizia nu este definitivă.

REPER nu uită și nu acceptă mușamalizarea prin , și .

Violența instituțională fără răspundere devine precedent. O democrație în care statul își poate gaza cetățenii, iar după opt ani nimeni nu răspunde, este o democrație grav rănită.
10 august nu se prescrie în memoria noastră.

În țara în care cântă , Justiția întârziată este refuzată.

06/08/2026

06/08/2026

06/08/2026

Închiderea centralelor pe cărbune din România nu este rezultatul unei singure decizii politice și nici exclusiv o consecință a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

⬇ Află mai multe în linkul din comentarii ⬇

06/08/2026

România riscă să piardă miliarde de euro din PNRR în urma unui amendament votat recent în Parlament, Senatul fiind cameră decizională.

Amendamentul condiționează închiderea centralelor pe cărbune de punerea în funcțiune a unor capacități energetice care să le înlocuiască. Preocuparea pentru siguranța sistemului energetic este legitimă. România are nevoie de surse alternative de energie înainte de a renunța la capacități importante de producție. Guvernul negocia deja această problemă cu reprezentanții Comisiei Europene, pe baza unei analize realizate de Transelectrica.

PSD și AUR au ales însă varianta populistă și juridic periculoasă: modificarea în Parlament a unei reforme deja validate și plătite prin PNRR.

❗️Ministrul Dragoș Pîslaru avertizase că intervenția poate fi considerată „reversibilitate” a Jalonului 114. Mai simplu spus, România riscă să transmită că schimbă retroactiv regulile după ce a primit banii. Consecințele pot însemna blocarea următoarelor cereri de plată și pierderea unor finanțări importante pentru spitale, școli și infrastructură.

PSD și AUR vând drept patriotism o improvizație legislativă care poate lăsa România fără miliarde de euro. Au votat împreună o “soluție” despre care ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene avertizează că poate bloca întregul PNRR.

România nu poate încerca să „facă” Uniunea Europeană de bani, încasând fondurile pentru reforme pe care apoi le anulează după bunul plac. PSD preia tot mai des mesajele AUR, le cosmetizează și le rostogolește prin zone de presă la care extrema dreaptă nu are acces direct, oferindu-le astfel o aparență de respectabilitate.
Rezultatul rămâne același: neîncredere, izolare și o factură de miliarde de euro plătită de cetățeni. În relația cu partenerii europeni, șmecheria politică de București are un nume mult mai simplu: angajamente încălcate.

România are nevoie de securitate energetică, de investiții în capacități noi și de o tranziție realistă, negociată tehnic cu partenerii europeni. Spectacolul parlamentar și calculele electorale ne pot costa scump. Președintele Nicușor Dan trebuie să solicite reexaminarea legii, iar Parlamentul să repare urgent această decizie.

În final, să nu uităm că PNRR e pentru oameni: grădinițe, școli, spitale, drumuri, energie, locuri de muncă.

05/08/2026

Pe fondul crizei provocate de secetă, România importă energie și din Ucraina, o țară al cărei sistem energetic este atacat constant de Rusia. Este un gest firesc de solidaritate între state vecine și un avantaj al rețelelor europene interconectate. Energia este achiziționată în condiții de piață, nu oferită gratuit, însă această situație evidențiază vulnerabilitățile sistemului energetic românesc.

Seceta severă și debitul extrem de scăzut al Dunării au afectat producția hidro și nucleară, iar România caută energie inclusiv în Ucraina pentru a acoperi consumul de vârf. Efectele schimbărilor climatice lovesc deja securitatea noastră energetică.

❗️De ani întregi, România are la dispoziție miliarde de euro prin Fondul pentru Modernizare, PNRR și REPowerEU. Cu toate acestea, investițiile în rețele, stocare, eficiență energetică, capacități eoliene și fotovoltaice au avansat mult prea lent. Ani la rând, politica energetică a fost influențată de interese de partid, conduceri numite politic și grupuri economice avantajate de investiții întârziate și reguli complicate.

Stocarea a fost descurajată inclusiv prin taxarea energiei atât la încărcarea bateriilor, cât și după reintroducerea ei în rețea, anomalie eliminată de ANRE abia în 2025. Prosumatorii s-au confruntat, la rândul lor, cu birocrație, decontări întârziate și reguli schimbătoare, deși au investit din fonduri proprii în producția de energie curată. Când statul amână modernizarea rețelelor și stocarea, iar regulile protejează inerția sistemului, nota de plată ajunge tot la cetățeni.

În acest context, încercările diverșilor lideri români și europeni de a slăbi sau amâna implementarea unor mecanisme esențiale ale Green Deal și Emissions Trading System (principiul „poluatorul plătește”) merg într-o direcție greșită.

Este important ca tranziția să fie făcută realist, protejând industria și consumatorii vulnerabili, dar nu poate fi abandonată. Veniturile ETS finanțează chiar modernizarea energetică de care România are nevoie.

În 2011, Japonia a oferit un exemplu remarcabil de solidaritate și responsabilitate. După cutremur, tsunami și dezastrul de la Fukushima, campania națională Setsuden („economisim energie”) a mobilizat populația și companiile să reducă folosirea energiei la orele de vârf. Corporațiile, mall-urile și micile afaceri au ajustat temperatura, iar fabricile și-au mutat activitatea în weekend. În regiunile afectate, consumul de vârf a scăzut cu aproximativ 18-20%, evitându-se pene extinse de curent.

REPER susține o strategie energetică bazată pe investiții în energie curată, nucleară, stocare, rețele moderne și eficiență. Independența energetică se construiește prin politici publice serioase și prin consecvență, nu prin războaie culturale și ideologice împotriva politicilor climatice.

04/08/2026

Partidul AUR a descoperit parteneriatul civil... din greșeală, desigur. Sau...?

Un amendament propus de AUR și susținut inclusiv de PSD obligă soțul, soția sau persoana care are „relații asemănătoare acelora dintre soți” cu un înalt demnitar să depună separat declarații de avere și de interese.

Traducerea în limba bătrână ar fi cam așa: statul trebuie să recunoască oficial că două persoane necăsătorite pot forma un cuplu stabil, indiferent de s*x, pot avea interese comune și pot produce efecte juridice una asupra celeilalte.

Felicitări, dragi conservatori!
Ați întredeschis ușa parteneriatului civil. Mai timid, dar important este primul pas.

Desigur, amendamentul nu instituie parteneriatul civil și este croit pentru un atac politic la adresa președintelui Nicușor Dan și a partenerei sale, Mirabela Grădinaru. Totuși, logica juridică nu poate funcționa selectiv: dacă statul recunoaște partenerul de viață atunci când cere declarații și impune obligații, trebuie să-l recunoască și atunci când acordă drepturi.
Amendamentul a trecut de Camera Deputaților, iar Senatul este for decizional.

REPER este printre partidele care susțin de ani de zile parteneriatul civil, pentru că un stat nu poate cere aceleași obligații, dar să refuze aceleași drepturi. Dacă până și partidele ultraconservatoare au ajuns să recunoască juridic existența partenerilor de viață, scuza pentru amânarea unei legi a parteneriatului civil tocmai a dispărut. Primul pas tocmai a fost făcut.

31/07/2026

❗ Partidul REPER a sesizat Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) în urma declarației s*xiste făcute de deputatul PSD Alexandru Rogobete la adresa fostei ministre a Sănătății, Ioana Mihăilă.

Critica politică este legitimă într-o democrație. Însă folosirea stereotipurilor de gen pentru a discredita o femeie, medic profesionist, care a exercitat o funcție de demnitate publică, depășește limitele unei dezbateri bazate pe argumente și descurajează femeile să se implice în viața publică și politică.

La fel de grav este faptul că ministrul Rogobete folosește denumirea unei profesii exercitate preponderent de femei drept insultă. Exprimarea sa stigmatizează o întreagă categorie profesională și arată lipsă de respect față de munca desfășurată de mii de femei.
Nicio profesie nu este inferioară și nicio muncă exercitată cu demnitate nu ar trebui folosită ca instrument de umilire sau desconsiderare.

Demnitarii au o responsabilitate sporită în modul în care aleg să se exprime. Limbajul folosit de la tribuna Parlamentului României modelează standardele dezbaterii publice și este important să reflecte respectul pentru demnitatea umană, egalitatea de șanse și dialogul democratic.

Acest demers este în primul rând despre standardele pe care le acceptăm în viața publică. România are nevoie de o politică bazată pe respect, argumente și egalitate, nu pe stereotipuri și umilire.