Curtea de Apel Craiova Oficial

20/06/2026

32 de ani de la ratificarea Convenției Europene a Drepturilor Omului în România

La 20 iunie 1994, România ratifica Convenția Europeană a Drepturilor Omului, asumându-și un angajament fundamental: protecția efectivă a drepturilor și libertăților fiecărei persoane și, implicit, însușirea regulilor statului de drept.

De 32 de ani, Convenția și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului reprezintă repere esențiale pentru consolidarea democrației, dezvoltarea sistemului judiciar și întărirea garanțiilor privind dreptul la un proces echitabil, independența justiției și protecția drepturilor și libertăților fundamentale.

Convenția Europeană a Drepturilor Omului rămâne una dintre cele mai importante garanții ale libertății, demnității și egalității în fața legii pentru fiecare cetățean.

Astăzi celebrăm, de fapt, 32 de ani de la pasul decisiv al României către garantarea valorilor și a drepturilor fundamentale. ⚖️🇪🇺

17/06/2026

Consiliul Superior al Magistraturii aduce la cunoştinţă că a transmis Comisiei Europene Hotărârea Secţiei pentru judecători nr. 1348/09.06.2026 prin care s-a constatat încălcarea independenţei judecătorilor, versiunea în limba engleză.

Scrisoarea de înaintare către Comisia Europeană poate fi accesată din link-ul informării de presă, aici https://www.csm1909.ro/PageDetails.aspx?PageId=299&FolderId=12770&FolderTitle=INFORMARE%20DE%20PRES%C4%82-(2026-06-16)

15/06/2026

𝐂𝐎𝐌𝐔𝐍𝐈𝐂𝐀𝐓

referitor la participarea Președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție la Conferința Rețelei Președinților Curților Supreme de Justiţie din Uniunea Europeană

În perioada 11-13 iunie, Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție a participat la Conferința anuală a Rețelei Președinților Curților Supreme de Justiţie din Uniunea Europeană, desfășurată la Limassol (Lemesos), Republica Cipru, eveniment dedicat unor teme de maximă actualitate pentru funcţionarea justiţiei şi protecţia statului de drept.

Rețeaua Președinților Curților Supreme de Justiţie din Uniunea Europeană, constituită în anul 2004, reprezintă cadrul de cooperare și dialog între cele mai înalte instanțe judiciare ale statelor membre ale Uniunii Europene, având ca obiectiv consolidarea independenței justiției, promovarea valorilor statului de drept și schimbul de experiență privind provocările cu care se confruntă sistemele judiciare contemporane.

La dezbaterile conferinţei din acest an au contribuit, în calitate de invitaţi, înalţi reprezentanţi ai jurisdicţiilor europene, domnul Mattias Guyomar, Preşedintele Curţii Europene a Drepturilor Omului, domnul Maciej Szpunar, Primul avocat general al Curții de Justiție a Uniunii Europene şi domnul Savvas S. Papasavvas, vicepreședintele Tribunalului Uniunii Europene.

Așa cm rezultă și din comunicatul oficial, prima sesiune de lucru a fost consacrată temei „𝑺𝒕𝒂𝒕𝒖𝒍 𝒅𝒆 𝒅𝒓𝒆𝒑𝒕: 𝒑𝒓𝒐𝒗𝒐𝒄𝒂̆𝒓𝒊𝒍𝒆 𝒔𝒆𝒄𝒐𝒍𝒖𝒍𝒖𝒊 𝑿𝑿𝑰”, fiind analizate principalele riscuri care afectează în prezent independența puterii judecătorești.

Discuțiile au vizat modalitățile prin care instanțele supreme pot contribui la protejarea și consolidarea statului de drept, precum și lecțiile desprinse din experiența jurisdicțiilor care au traversat perioade de regres democratic sau de diminuare a garanțiilor instituționale specifice unui stat de drept.

În cadrul dezbaterilor, vorbitorii au subliniat faptul că independența justiției continuă să se confrunte cu provocări semnificative, generate inclusiv de presiuni exercitate asupra sistemelor judiciare, de atacuri îndreptate împotriva judecătorilor și de tendințe de diminuare a resurselor alocate justiției. Participanții au evidențiat că afectarea capacității instituționale a instanțelor, inclusiv prin restrângerea resurselor necesare funcționării acestora, ori diminuări salariale semnificative pot reprezenta amenințări la adresa independenței justiției și a accesului efectiv al cetățenilor la actul de justiție.

Un alt aspect asupra căruia s-a insistat a fost necesitatea manifestării solidarității profesionale în situațiile în care independența justiției este pusă în discuție. În acest context, a fost evidențiat rolul pe care conducerea unei instanțe supreme îl are în apărarea valorilor fundamentale ale statului de drept și în exprimarea unor poziții instituționale ferme atunci când acestea sunt amenințate.

Participanții au subliniat, de asemenea, că statul de drept nu constituie o valoare destinată exclusiv sistemului judiciar, ci reprezintă garanția drepturilor și libertăților cetățenilor. Din această perspectivă, apărarea independenței justiției este inseparabil legată de protejarea drepturilor fundamentale și de menținerea încrederii publicului în instituțiile democratice.

În cadrul conferinței a fost abordată și importanța consolidării dialogului dintre sistemul judiciar și societate, ca element esenţial al unei justiţii moderne şi accesibile. S-a arătat că, fără a afecta obligația de rezervă și imparțialitate a judecătorilor, instanțele au responsabilitatea de a contribui la înțelegerea de către public a rolului justiției și a principiilor care fundamentează statul de drept.

Comunicarea transparentă, utilizarea unor termeni și explicații ușor de înțeles pentru societate, precum și prezentarea clară a rolului și funcționării instituțiilor judiciare au fost identificate ca instrumente esențiale pentru consolidarea culturii democratice, prevenirea percepţiilor eronate și întărirea încrederii publice în actul de justiţie.

A doua sesiune de lucru a fost dedicată protejării drepturilor persoanelor în spațiul digital și impactului Regulamentului privind serviciile digitale (Digital Services Act – DSA). Dezbaterile au vizat provocările generate de proliferarea informațiilor false și a conținutului manipulator în mediul online, precum și efectele acestora asupra funcționării instituțiilor publice și asupra încrederii cetățenilor.

Participanții au remarcat că dezvoltarea tehnologiilor digitale și viteza de propagare a informației amplifică impactul fenomenului de dezinformare, inclusiv atunci când acesta vizează activitatea instanțelor de judecată. În acest context, s-a evidențiat că instituțiile judiciare nu pot răspunde printr-o politică a tăcerii în fața unor informații vădit false sau manipulatorii, ci trebuie să dezvolte forme adecvate de comunicare publică, menite să ofere explicații corecte și accesibile cu privire la aspectele care prezintă interes legitim pentru societate.

A fost subliniat totodată faptul că informațiile false, odată introduse în circuitul public și multiplicate prin intermediul rețelelor sociale, continuă să producă efecte pe termen lung, constituind un risc real pentru încrederea cetățenilor în instituțiile democratice și în actul de justiție.

În intervenția susținută în cadrul conferinței, Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, doamna judecător Lia Savonea, a evidențiat impactul negativ pe care manipularea informațională îl are asupra încrederii publicului în actul de justiție și în instituțiile judiciare. Totodată, a reafirmat rolul esențial al libertății de exprimare într-o societate democratică și importanța criticii legitime ca instrument de reflecție și de îmbunătățire a activității instanțelor. În același timp, a exprimat îngrijorarea față de amploarea fenomenului manipulării informaționale și efectele pe care acesta le produce asupra justiției, subliniind că, atunci când astfel de mesaje sunt promovate de persoane sau actori aflați în poziții de autoritate publică, capacitatea lor de a distorsiona percepția publică asupra justiției și de a eroda încrederea în activitatea instanțelor este considerabil amplificată, cu consecințe grave asupra funcționării statului de drept.

Participarea la această conferință a oferit un cadru valoros de reflecție și schimb de experiență între reprezentanții celor mai înalte instanțe judiciare din Europa și din alte state democratice, reafirmând importanța cooperării judiciare și a solidarității instituționale în apărarea valorilor fundamentale ale statului de drept.

https://network-presidents.eu/event/network-presidents-supreme-judicial-courts-european-union-held-its-annual-conference-lemesos

BIROUL DE INFORMARE ŞI RELAȚII PUBLICE

12/06/2026

10/06/2026

COMUNICAT DE PRESĂ
Secţia pentru judecători apără independenţa justiţiei în faţa unui atac fără precedent în istoria post-revoluţionară a României
*
3580 judecători denunță în unanimitatea adunărilor generale încercarea de subordonare a puterii judecătorești de către puterea politică

În şedinţa din data de 09 iunie 2026, Secţia pentru judecători a constatat existenţa unui atac fără precedent la adresa independenţei justiţiei şi a decis apărarea independenţei judecătorilor.

Măsura a fost adoptată ca urmare a realizării unei ample analize a acţiunilor şi poziţiilor publice ale clasei politice, ale mass media, ale unor ONG-uri şi persoane publice, cu impact asupra independenţei justiţiei, încrederii publice în actul de justiţie şi a imaginii puterii judecătoreşti în ansamblu începând din luna iulie a anului 2025 și până în prezent, hotărârea fiind publicată integral pe site-ul Consiliului.

În același context, toate cele 239 de instanțe (judecătorii, tribunale şi curţi de apel) s-au întrunit, la data de 09 iunie 2026, în adunările generale ale judecătorilor.
Prin voturile exprimate în unanimitatea celor 239 de adunări generale, 98,6% dintre judecătorii prezenți (care reprezintă 84% din totalul judecătorilor în funcție) au denunţat degradarea constantă a statului de drept în România prin încercarea susţinută de subordonare a puterii judecătoreşti de către puterea politică.
Totodată, au abilitat Consiliul, în calitatea sa de garant al independenţei justiţiei, să realizeze toate demersurile naţionale şi internaţionale în vederea restabilirii echilibrului specific statului de drept, prin recunoaşterea de către celelalte puteri a independenţei reale a judecătorului, ca cerinţă esenţială într-o societate democratică.
De asemenea, adunările generale ale judecătorilor au respins ca inacceptabile dispoziţiile cuprinse în propunerea legislativă privind salarizarea judecătorilor, susţinând în integralitate observaţiile înaintate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii.

Analizând contextul general prin prisma evenimentelor și evoluțiilor înregistrate pe parcursul ultimului an, Secția a constatat că acțiunile de denigrare și de destabilizare a puterii judecătorești nu au urmărit îmbunătățirea actului de justiție, ci au avut ca efect promovarea unor schimbări impuse în privința regulilor și a persoanelor aflate în funcții-cheie ale sistemului judiciar, precum și afectarea încrederii publice în justiție. Aceste demersuri sunt de natură să conducă la contestarea rolului și autorității justiției ca putere a statului și ca autoritate publică care înfăptuiește actul de justiție în România.

Sistemul judiciar a fost supus unor manifestări explicite de ostilitate din partea unor exponenți ai factorului politic, cu funcţii de conducere în instituţiile centrale din România, susținuți de o parte din presă și ONG-urile afiliate mesajului acestora, iar astfel de manifestări, generate în mod evident de dorința de acumulare a capitalului politic și de exercitare a unui control asupra justiției, afectează fără îndoială încrederea publicului în magistraţi și în activitatea puterii judecătorești.

Campania publică îndreptată în special împotriva judecătorilor a generat, așa cm era de așteptat, și consecințe colaterale de o gravitate greu de imaginat și imposibil de acceptat într-un stat de drept, concretizate în luări de poziție pe rețelele sociale de o agresivitate fără precedent la adresa judecătorilor, care au vizat chiar și instigări directe la săvârșirea unor infracțiuni grave sau a altor fapte antisociale împotriva acestora sau a membrilor familiilor lor. Mai mult, manifestări similare au avut loc și în incinta instanțelor, în sălile de judecată, conducând inclusiv la emiterea unor ordine de protecție care să prevină materializarea unor fapte antisociale grave.

Situația dramatică a justiției din România nu poate să rămână fără ecou şi consecinţe în mediile juridice naționale și internaționale, motiv pentru care aspectele menționate trebuie aduse la cunoștință tuturor entităților relevante din domeniu.

Hotărârea va fi comunicată spre informare Comisiei Europene, Parlamentului European, Reţelei Curţilor Supreme, a Inspecţiilor Judiciare şi a Consiliilor Judiciare, Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni, Curții de Justiție a Uniunii Europene, precum şi Asociaţiilor internaţionale ale judecătorilor (MEDEL, EAJ), Preşedintelui României, Guvernului României şi Ministerului Afacerilor Externe în calitate de coordonator al aderării la OCDE.

· Un rezumat al aspectelor cuprinse în hotărâre, Hotărârea Secţiei pentru judecători privind apărarea independenţei puterii judecătoreşti în integralitate și Procesele verbale ale adunărilor generale ale judecătorilor sunt accesibile din link-ul comunicatului în comentarii și pe site-ul Consiliului

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii

05/06/2026

COMUNICAT DE PRESĂ

Avand in vedere formele de protest ale personalului auxiliar de specialitate, la nivelul Curtii de apel Craiova, pentru intervalul 8-9iunie 2026 activitatea va fi organizata astfel:
• Intervalul orar 08:00 – 12:00: Ședințele de judecată se vor desfășura exclusiv pentru cauzele considerate urgente conform legii.
• Toate celelalte dosare programate inițial în intervalul 08:00 – 12:00 și care nu reprezintă urgențe vor fi judecate după ora 12:00.
• Ședințele de judecată programate inițial să înceapă la ora 12:00 vor debuta imediat după finalizarea completă a ședințelor suspendate din cursul dimineții.
• Programul cu publicul: Activitatea compartimentelor Arhivă, Registratură se reduce la jumătate în această perioadă și se va desfășura în intervalul orar 9,00-11,30.

Biroul de Informare și Relații Publice al Curții de Apel Craiova

05/06/2026

PREȘEDINȚII CURȚILOR DE APEL DENUNȚĂ NOUA TENTATIVĂ A
GUVERNULUI DE A-ȘI SUBORDONA PUTEREA JUDECĂTOREASCĂ

Președinții curților de apel, reuniţi pe 3-5 iunie 2026 la Oradea, se opun noii tentative a Guvernului de a subordona puterea judecătorească și de a o transforma dintr-o putere independentă într-o funcție aflată sub controlul executivului.

Campania susținută și coordonată de discreditare a justiției a urmărit
slăbirea independenței judecătorilor și anularea justiției ca putere în stat.

Prin modificările abrupte aduse statutului judecătorilor, luate de pe poziții de forță, fără dialog și consultare, Guvernul a arătat că poate interveni discreționar asupra garanțiilor independenței acestora, iar modificările preconizate în materia salarizării reprezintă o nouă etapă a acestui proces.

Noul proiect de salarizare, promovat de un Guvern demis, așază explicit
reprezentanții puterii judecătorești sub cei ai puterii legislative și executive, fapt incompatibil cu rigorile statului de drept şi ale democraţiei constituţionale.

Un judecător obligat să își negocieze permanent condițiile materiale de
existență cu cei ale căror acte trebuie să le cenzureze nu mai beneficiază de independența necesară exercitării funcției sale.

Victimele acestei politici sunt cetățenii care riscă să fie lipsiți de protecția unei justiții cu adevărat independente.

În consecință, președinții curților de apel solicită Guvernului şi Parlamentului respectarea următoarelor standarde, a căror încălcare este inacceptabilă:
1. Asigurarea independenţei financiare a fiecărui judecător printr-un sistem de salarizare stabil, predictibil şi transparent.
2. Corelarea nivelului remuneraţiei judecătorilor cu nivelul de responsabilitate şi restricţiile impuse profesiei, volumul de muncă, gradul de complexitate a cauzelor şi răspunderea specifică.
3. Stabilirea şi ierarhizarea coeficienţilor de salarizare la un nivel care să asigure în mod real egalitatea puterii judecătoreşti cu celelalte puteri, luând în considerare și resursele financiare complementare veniturilor salariale, de care beneficiază puterea executivă şi legislativă.

În acord cu aceste standarde, diminuarea veniturilor aflate în plată este inadmisibilă, indiferent de mecanismul utilizat pentru a ajunge la acest scop: reducerea sporurilor, plafonări, recalculări, eliminarea unor componente salariale, altele asemenea. Mai mult, diminuarea veniturilor ca efect al promovării sau trecerii la alte trepte de vechime în funcţie reprezintă o aberație logică și juridică, ce ar avea drept efect blocarea activității instanțelor.

Totodată, utilizarea unor improvizaţii juridice, precum acordarea temporară a unor sume compensatorii, denotă intenţia clasei politice de control discreţionar asupra puterii judecătoreşti și trebuie eliminate.
Reiterăm solicitarea adresată clasei politice de a stopa acest nou atac la
adresa puterii judecătorești, caracteristic unei guvernări iliberale care subminează statul de drept și conduce la slăbirea sau chiar distrugerea mecanismelor de
protecție a drepturilor și libertăților fundamentale ale românilor.

PREŞEDINTE OANA-MARIA PETRAŞCU - CURTEA DE APEL ALBA IULIA,
PREŞEDINTE IONELA-DIANA PĂTRAŞC-BĂLAN - CURTEA DE APEL BACĂU,
PREŞEDINTE DANIELA NICULEASA - CURTEA DE APEL BRAŞOV,
PREŞEDINTE LIANA-NICOLETA ARSENIE - CURTEA DE APEL BUCUREȘTI,
PREŞEDINTE DANA-CRISTINA GÎRBOVAN - CURTEA DE APEL CLUJ,
PREŞEDINTE GABRIEL MUSTAŢĂ - CURTEA DE APEL CONSTANŢA ,
PREŞEDINTE MANUELA-CRISTINA BERCEANU - CURTEA DE APEL CRAIOVA,
PREŞEDINTE ADINAN HALIL - CURTEA DE APEL GALAŢI,
PREŞEDINTE ANDA CRIŞU - CIOCÎNTĂ - CURTEA DE APEL IAŞI,
PREŞEDINTE FLORICA ROMAN - CURTEA DE APEL ORADEA,
PREŞEDINTE MIHAI-BOGDAN MATEESCU - CURTEA DE APEL PITEŞTI,
PREŞEDINTE OLIVIU-CORNELIU ŞOLOGON - CURTEA DE APEL PLOIEŞTI,
PREŞEDINTE - ANCA CAZACU - CURTEA DE APEL SUCEAVA,
PREŞEDINTE TEODORA ALBU - CURTEA DE APEL TÂRGU MUREŞ,
PREŞEDINTE MARIA-CRISTINA DICA - CURTEA DE APEL TIMIŞOARA,
PREŞEDINTE PETRE-VALENTIN BĂDIŢA - CURTEA MILITARĂ DE APEL BUCUREŞTI.

04/06/2026

COMUNICAT DE PRESĂ
Convocarea Adunărilor Generale ale curţilor de apel, tribunalelor şi judecătoriilor

În şedinţa extraordinară de astăzi, 04 iunie 2026, Secţia pentru judecători a hotărât convocarea Adunărilor Generale ale curţilor de apel, tribunalelor şi judecătoriilor pentru data de 09 iunie 2026, în vederea exprimării unui punct de vedere faţă de campania de decredibilizare continuă a puterii judecătoreşti, precum şi faţă de Proiectul de Lege privind salarizarea pentru personalul plătit din fonduri publice.

Măsura adoptată a fost necesară, în primul rând, faţă de contextul general din ultima perioadă, care a vizat discreditarea şi stigmatizarea constantă a puterii judecătoreşti în România, precum şi de poziţia unanimă a tuturor preşedinţilor curţilor de apel care au transmis Consiliului că există o stare de tensiune majoră în rândul corpului profesional al judecătorilor pe fondul acestei campanii negative şi al negării eforturilor deosebit de mari ale magistraţilor pentru realizarea actului de justiţie, în contextul volumului foarte mare de activitate şi al deficitului cronic de personal.

Totodată, măsura este necesară în vederea exprimării punctului de vedere faţă de proiectul de lege vizând salarizarea, care prin conţinut şi efectele pe care le va produce neagă rolul şi locul puterii judecătoreşti în statul de drept şi, odată cu acesta, însuşi statul de drept în România.

Secţia pentru judecători transmite corpului profesional că sprijinul individual al fiecăruia este esenţial pentru Consiliu, care în funcţie de evoluţie va convoca în viitor adunările generale ale judecătorilor pentru reacţii ferme care să conducă la apărarea puterii judecătoreşti, asigurând întreg corpul profesional de implicarea deplină a Consiliului în garantarea şi apărarea statutului magistratului în România.

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii

03/06/2026

Al şaptelea apel adresat Guvernului României pentru adoptarea unor măsuri concrete care să evite subminarea puterii judecătoreşti în România

Consiliul a solicitat din nou Prim-ministrului României şi Ministerului Justiţiei:
• deblocarea concursurilor de admitere directă în magistratură suspendate prin acte normative, în vederea diminuării deficitului naţional de judecători şi procurori;
• alocarea posturilor de grefier, având în vedere că sunt necesare 4874 de posturi, iar în 6 ani s-au promis măcar 600 de posturi şi nu s-a alocat niciun post;
• înfiinţarea posturilor de asistent al judecătorilor, fiind necesar un număr suplimentar de 712 posturi de asistenţi ai judecătorului pentru a asigura un raport optim de cel puţin 1 asistent al judecătorului la 3 judecători.

Puterea executivă destabilizează puterea judecătorească prin blocarea posibilităţii de recrutare a resursei necesare de personal

La nivelul instanțelor judecătorești, sunt vacante peste 800 de posturi de judecător, care includ şi posturile vacante din fondul de rezervă, deficitul de magistraţi apropiindu-se de procentul de 16%. Deşi la finalul lunii mai 2026 Plenul CSM a analizat situaţia gravă în care se află două judecătorii şi a comunicat că această situaţie a fost generată de politicile publice iresponsabile ale Guvernului României, până la acest moment nu a fost adoptat Memorandumul pentru deblocarea concursurilor de admitere directă în magistratură transmis de către Consiliu încă din data de 29 aprilie 2026, Guvernul refuzând în continuare avizarea acestuia.

România se află pe primul loc în Uniunea Europeană ca număr de dosare înregistrate pe rolul instanţelor, iar volumul de activitate este în creştere. Astfel, deja sunt înregistrate pe rolul instanţelor cu 11% mai multe cauze decât anul trecut în aceeaşi perioadă, fiind pe rol la acest moment aproximativ 2,4 milioane de dosare în toate fazele procesuale.

Abordarea puterii executive încalcă echilibrul constituţional între puterile statului reglementat de Constituţia României

Mai mult decât atât, în loc să conştientizeze gravitatea situaţiei create la nivelul sistemului judiciar prin politicile publice adoptate în ultimii 2 ani - bugetare, economice şi de personal, Guvernul României a iniţiat un proiect de lege a salarizării, care prin conţinutul şi efectele sale concrete va submina justiţia ca putere în stat, din perspectiva independenţei financiare a magistraţilor, perpetuând tendinţa generală din ultimii 2 ani de afectare a statutului magistratului.

Ignorând nevoia cetăţenilor de acces la o justiţie eficientă, în termen rezonabil, puterea executivă s-a poziţionat constant împotriva puterii judecătoreşti, refuzând dialogul real, constructiv şi colaborarea interinstituţională în beneficiul societăţii româneşti şi a garanţiilor statului de drept în componenta referitoare la consolidarea justiţiei, potrivit locului şi rolului fiecărei puteri în stat.

Consiliul Superior al Magistraturii face din nou apel la responsabilitate şi asumare instituţională, subliniind că sunt necesare nu doar măsuri concrete din partea celorlalte puteri în stat, care să permită diminuarea deficitului cronic de personal prin posibilitatea origanizării concursului de admitere directă în magistratură şi a celorlalte concursuri pentru recrutarea personalului auxiliar, ci este necesar în acelaşi timp ca celelalte puteri în stat să înceteze adoptarea altor măsuri iresponsabile de destabilizare a justiţiei, precum cele referitoare la încălcarea independenţei financiare a magistraţilor, prin abordări legislative salariale neconstituţionale.

02/06/2026

COMUNICAT DE PRESĂ
Punctul de vedere transmis de CSM către Ministerul Justiţiei referitor la Proiectul de Lege privind salarizarea pentru personalul plătit din fonduri publice

Astăzi, 02 iunie 2026, Consiliul Superior al Magistraturii a transmis către Ministerul Justiţiei, ca urmare a solicitării acestei instituţii, punctul de vedere formulat cu privire la Proiectul de Lege privind salarizarea pentru personalul plătit din fonduri publice, care poate fi accesat aici (din link în comentarii).

CSM a atras ferm atenţia asupra următoarelor vicii de neconstituţionalitate ale proiectului de lege, detaliate pe larg în ataşamentul la prezentul comunicat, respectiv:
· proiectul de lege a fost inițiat cu încălcarea flagrantă a dispozițiilor constituționale și legale vizând legitimitatea Guvernului demis de a iniția proiecte de lege;
· includerea magistraţilor în proiectul de lege constituie o încălcare flagrantă a Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, care, la art. 205 alin. (2) teza a II-a, prevede că „salarizarea judecătorilor şi a procurorilor se stabileşte prin legea specială privind salarizarea şi alte drepturi salariale în domeniul justiţiei.”
· independența justiției, consacrată expres de Constituția României, republicată, presupune și existența unor garanții financiare adecvate și stabile pentru judecători și procurori, context în care salarizarea magistraților nu reprezintă doar expresia politicii statului în domeniul resurselor umane din Autoritatea judecătorească, ci, în principal, trebuie să asigure o garanție veritabilă pentru independența justiției.
· în flagrantă contradicție cu exigențele care decurg din documentele internaționale și din jurisprudența Curții Constituționale, proiectul de lege nesocotește grav independența financiară a magistraților și subminează rolul de putere în stat care revine autorității judecătorești.
· reglementarea referitoare la „diferența salarială tranzitorie” este ambiguă şi lipsită de previzibilitate, contrar cerințelor de calitate a legii prevăzute de art. 1 alin. (3) și (5) din Constituția României, republicată.
· Proiectul de Lege privind salarizarea pentru personalul plătit din fonduri publice este în vădită contradicție cu Legea fundamentală și statutul magistraților, astfel că nu poate fi promovat în forma propusă, iar singura opțiune normativă conformă cu cadrul legislativ actual este aceea în care salarizarea judecătorilor și procurorilor se stabilește prin lege specială, cu respectarea exigențelor impuse de principiul independenței justiției.

https://www.csm1909.ro/PageDetails.aspx?PageId=299&FolderId=12744&FolderTitle=COMUNICAT%20DE%20PRES%C4%82%20Punctul%20de%20vedere%20transmis%20de%20CSM%20c%C4%83tre%20Ministerul%20Justi%C5%A3iei%20referitor%20la%20Proiectul%20de%20Lege%20privind%20salarizarea%20pentru%20personalul%20pl%C4%83tit%20din%20fonduri%20publice%20-(2026-06-02)