TSD Giurgiu

02/09/2026

31/08/2026

25/08/2026

🚨 DNA aprinde lumina în „cămară”!

Cristina Trăilă, secretar general adjunct al Guvernului, este urmărită penal de DNA pentru complicitate la folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.

Potrivit procurorilor, în perioada 3–4 noiembrie 2025, Trăilă ar fi sprijinit demersurile lui Mihai Barbu, fost președinte al PNL Vaslui și inculpat în același dosar, pentru exercitarea influenței asupra conducerii ANSVSA. Procurorii susțin că demersurile urmăreau schimbarea conducerii DSVSA Vaslui și obținerea unor avantaje pentru omul de afaceri Fănel Bogoș.

Iar aici apare întrebarea care nu poate fi ignorată:

Câți mai sunt în „cămară”?

Pentru că atunci când aprinzi lumina, s-ar putea să descoperi că nu era deloc goală…

20/08/2026

“Legea de nerefuzat” a lui Pîslaru şi Bolojan a fost REFUZATĂ!
Până și oficialii Comisiei Europene spun ceea ce susține de la bun început: nu poți construi o lege serioasă a salarizării pe un buget sufocat de austeritate și fără politici economice care să genereze banii necesari pentru susținerea salariilor pe termen lung.

Dar exact aici se vede limita profundă a „reformatorului” Bolojan. Pentru el, economia pare să însemne un singur lucru: tai, taxezi, îngheți și mai tai puțin. Apoi te miri că nu există bani, că sindicatele refuză, că partidele nu semnează și că nici Comisia Europeană nu înghite improvizația prezentată drept reformă. Așa-zisa „lege de nerefuzat” Pîslaru-Bolojan tocmai a primit un refuz cât se poate de clar! Iar acum se organizează întâlniri la Cotroceni. Pentru ce? Să negociem o lege-fantomă?

PSD nu a primit un proiect de lege! Nu a primit grilele de salarizare. Nu a primit strategia privind cheltuielile de personal. Nu există nici măcar un set clar de principii pus oficial pe masă.

CUM SĂ EXISTE UN ACORD POLITIC PE CEVA CE N-A VĂZUT NIMENI? N-au văzut legea partidele. N-au văzut-o salariații. N-au văzut-o sindicatele. Să fie foarte limpede: PSD nu și-a dat acordul și nu va semna în alb pentru proiectul lui Bolojan și Pîslaru!

Și, mai ales, nu poate exista o reformă reală a salarizării fără consultarea celor cărora li se aplică. Să încerci să impui cu forța o asemenea lege, ignorând sindicatele și angajații, înseamnă să te joci cu focul. Tensiunile sociale și blocajele care pot urma ar putea costa România mult mai mult decât sancțiunea aferentă jalonului din PNRR.

Culmea este că Bolojan încearcă acum și o diversiune extrem de periculoasă: să-i pună pe angajații din privat împotriva bugetarilor. Profesorul devine „povară”. Medicul devine „cheltuială”. Funcționarul devine dușmanul celui care muncește într-o hală sau într-un birou privat. Este aceeași rețetă toxică prin care, atunci când nu ești capabil să unești societatea în jurul unor soluții, cauți categorii sociale pe care să le învrăjbești unele împotriva altora. Doar că Bolojan nu este nici pe departe marele apărător al angajaților din privat pe care încearcă acum să-l joace. Când PSD a susținut majorarea salariului minim, s-a opus. Între timp, politicile sale au însemnat taxe mai mari și o putere de cumpărare mai mică pentru români, inclusiv pentru cei care muncesc în mediul privat.

Și poate cineva ar trebui să-i amintească un lucru elementar: angajații din privat își duc copiii la profesorii plătiți de stat. Angajații din privat ajung în spitale și sunt tratați de medici plătiți de stat. Iar bugetarii cumpără produse și servicii de la firme private.
România nu este formată din două tabere care trebuie puse să se urască între ele!

Dacă jalonul privind salarizarea va fi ratat, Bolojan nu va putea arunca vina nici pe sindicate, nici pe bugetari și nici pe PSD. Răspunderea îi aparține celui care a avut obligația să construiască proiectul, să negocieze și să obțină susținerea necesară.

Dar pentru asta trebuia dialog, viziune economică și capacitatea de a construi consens. Nu încăpățânare, austeritate și o „lege de nerefuzat” pe care, până la urmă, n-o vrea nimeni!

19/08/2026

18/08/2026

În încercarea de a justifica scăderea dramatică a investițiilor străine cu 82%, după măsurile economice rudimentare ale premierului demis Ilie Bolojan, cei de la PNL își pun singuri palma în cap, scriind cu mânuța lor un argument care îi îngroapă și mai tare!

PNL susține că investitorii n-au fugit de Bolojan, ci au rămas aici, dar și-au transferat profiturile către firmele-mamă din străinătate! Păi cine le-a permis să-și exporte profiturile, fără să mai plătească taxe în România? Nu cumva chiar Bolojan, care a dat pe șest o ordonanță, în ianuarie, prin care a eliminat plafonul de 1% privind deducerea cheltuielilor multinaționalelor cu serviciile de consultanță, management sau drepturi de autor contractate în afara țării, de la firma-mamă sau de la alte firme din același grup?

Da, aveți dreptate, stimați liberali: trimiterea profiturilor în străinătate la firma-mamă înseamnă mai puțini bani de reinvestit în țara noastră, pe lângă impozitele pierdute de statul român! Este fără îndoială o pierdere pentru România! Însă, voi, cu Bolojan în frunte, le-ați permis asta multinaționalelor!

Și tot voi ați blocat programul PSD de stimulare economică menit să atragă investiții pentru dezvoltarea unor afaceri noi în România! Căci Bolojan, a privit mereu investițiile ca pe o cheltuială, care apare cu semnul minus în contabilitate, fără să priceapă că trebuie să investești pentru a aduce noi venituri la buget și pentru a dezvolta economia!

17/08/2026

Ce caută Bolojan, PE ASCUNS, la preşedinta CCR, înainte ca CCR să judece sesizarea partidului său?
Nu, domnule Bolojan, nu se face „din țânțar armăsar”. Problema este uriașă tocmai pentru că vorbim despre independența și credibilitatea Curții Constituționale.

Ilie Bolojan, liderul unuia dintre partidele care au sesizat CCR în cazul Legii integrității, s-a întâlnit cu Simina Tănăsescu, președinta Curții Constituționale și, la acel moment, raportor în speța care urma să fie judecată.

Cum poate o asemenea întâlnire să nu ridice întrebări grave?
Cum mai poate fi înlăturată suspiciunea de lipsă de imparțialitate când reprezentantul unei părți interesate se întâlnește, înaintea judecării cauzei, tocmai cu președinta instanței constituționale?
Iar ulterior, rolul de raportor este preluat de un alt judecător CCR.

Asta nu este un „țânțar”. Este o problemă instituțională care cere explicații serioase.
Legea nr. 47/1992 spune limpede că judecătorii CCR trebuie să-și exercite funcția cu imparțialitate și să se abțină de la activități sau manifestări contrare independenței și demnității funcției.
Și mai există un precedent care face situația cu atât mai greu de ignorat: Simina Tănăsescu și-a dat demisia, în trecut, din funcția de consilier prezidențial după controversa provocată de întâlnirea cu un judecător CCR, tocmai pentru a nu afecta credibilitatea instituției pe care o reprezenta.

Principiile sunt principii doar dacă se aplică de fiecare dată. Nu numai când convine politic.

Iar reacția lui Bolojan este aproape la fel de gravă ca situația care trebuie lămurită. Când CSM, ÎCCJ și reprezentanți ai instanțelor cer explicații, să răspunzi că se încearcă transformarea „țânțarului în armăsar” înseamnă să tratezi cu o aroganță incredibilă o problemă care privește chiar încrederea în justiția constituțională.
Și, ca de obicei, USR sare cu diversiunea: „Dar PSD în 2024?”
Comparația este ridicolă.

În 2024, judecători CCR au participat în Parlament în contextul unui eveniment educațional dedicat simulării procesului criminalului nazist Adolf Eichmann, alături de reprezentanți ai mai multor instituții și partide. Nu discutam despre întâlnirea discretă dintre liderul unui partid care sesizase CCR și președintele Curții, raportor într-o cauză cu miză politică directă.

Să pui semnul egal între cele două situații nu înseamnă explicație. Înseamnă fugă de explicații. Iar aici este întrebarea la care Bolojan și Simina Tănăsescu trebuie să răspundă fără eschive: De ce a fost necesară această întâlnire înaintea judecării sesizării și ce anume s-a discutat?

Pentru că independența CCR nu este proprietatea lui Bolojan, a PNL, a USR sau a vreunui partid.
Justiția nu se negociază la întâlniri discrete. Iar când până și aparența de imparțialitate este pusă sub semnul întrebării, explicațiile nu sunt opționale. Sunt obligatorii!

Sursă foto: Gândul

17/08/2026

16/08/2026

Peste 100 de zile de guvern demis, iar turismul românesc este în comă.

75% dintre pensiuni sunt închise sau fără rezervări. În primele 5 luni ale anului, cifrele din turism au scăzut cu 13%.

În spatele acestor procente sunt oameni care și-au investit economiile în pensiuni, hoteluri, restaurante și servicii. Sunt angajați, familii și comunități întregi care trăiesc din turism.

Când stațiunile se golesc, rezervările dispar și afacerile își închid porțile, nu mai vorbim despre statistici. Vorbim despre o economie care pierde.

Peste 100 de zile de „performanță”, iar România își pune turismul pe perfuzii.

Turismul nu are nevoie de lozinci. Are nevoie de turiști, investiții și un guvern care să înțeleagă economia reală…

16/08/2026

Peste 100 de zile de guvernare Bolojan, iar industria României nu mai are nevoie de explicații. Are nevoie de resuscitare.

25 din 30 de subramuri industriale au înregistrat scăderi în 2026 față de 2025. România ajunge astfel printre țările cu cele mai slabe evoluții industriale din Uniunea Europeană.

Fabrici care produc mai puțin. Firme care își reduc activitatea. Investiții amânate. Locuri de muncă puse sub presiune.

Și în timp ce economia reală frânează, ni se vorbește despre „reforme”, „austeritate” și „responsabilitate”.

Dar o economie nu se repară din birouri, cu taxe mai mari și cu grafice frumoase. O economie se ține în picioare prin producție, investiții și industrie.

Peste 100 de zile, bilanțul este tot mai greu de ascuns: industria scade, economia încetinește, iar România pierde teren.

Dacă acesta este „planul de redresare”, România are nevoie urgent de o schimbare de direcție…