DRSM Bucureşti

16/08/2026

🌍 Emisiile de gaze cu efect de seră în UE: România, printre țările cu cele mai mari scăderi

Cele mai recente date publicate de Eurostat arată că, în trimestrul I 2026, economia Uniunii Europene a generat aproximativ 837 milioane de tone echivalent CO₂, în creștere cu 0,3% față de trimestrul IV 2025.
În aceeași perioadă, PIB-ul Uniunii Europene a rămas stabil. 📊

🔎 Cum au evoluat principalele sectoare economice?
⚡ Cea mai mare creștere a emisiilor s-a înregistrat în sectorul producției și furnizării de energie electrică, gaze, abur și aer condiționat: +4,8%.
În schimb, scăderi ale emisiilor au fost consemnate pentru:
🏠 gospodării: -1,3%;
🏭 industria prelucrătoare: -0,6%;
🚛 transport și depozitare: -0,6%.

🇷🇴 România se remarcă printr-o scădere importantă a emisiilor
Comparativ cu trimestrul IV 2025, emisiile de gaze cu efect de seră au crescut în 20 de state membre ale UE și au scăzut în numai 7 state.

Cele mai mari reduceri au fost estimate în:
🥇 Slovenia: -5,0%
🥈 Luxemburg: -3,8%
🥉 România: -2,7%
Astfel, România a înregistrat a treia cea mai mare scădere a emisiilor de gaze cu efect de seră din Uniunea Europeană în primul trimestru al anului 2026. 🇷🇴🌱

La polul opus, cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Estonia (+9,7%), Finlanda (+6,4%) și Bulgaria (+4,6%).

📅 Privind evoluția anuală, imaginea la nivel european este favorabilă: față de trimestrul I 2025, emisiile de gaze cu efect de seră din UE au scăzut cu 1,2%, în timp ce PIB-ul a crescut cu 0,8%.

📊 Datele trimestriale privind emisiile de gaze cu efect de seră permit urmărirea relației dintre activitatea economică și impactul asupra mediului, oferind o perspectivă importantă asupra evoluției economiei europene către un model mai sustenabil.

ℹ️ Sursa: Eurostat https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/w/ddn-20260814-1


-----------------
Nota: imagine generată.

14/08/2026

𝐈𝐍𝐒 : 𝐄𝐜𝐨𝐧𝐨𝐦𝐢𝐚 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐞𝐢 𝐢𝐧 𝐭𝐫𝐢𝐦𝐞𝐬𝐭𝐫𝐮𝐥 𝐈𝐈 2026: 𝐏𝐈𝐁-𝐮𝐥 𝐬-𝐚 𝐦𝐞𝐧𝐭̦𝐢𝐧𝐮𝐭 𝐥𝐚 𝐧𝐢𝐯𝐞𝐥𝐮𝐥 𝐭𝐫𝐢𝐦𝐞𝐬𝐭𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐩𝐫𝐞𝐜𝐞𝐝𝐞𝐧𝐭

Institutul Național de Statistică a publicat astăzi estimarea "semnal” privind evoluția 𝐏𝐫𝐨𝐝𝐮𝐬𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐧 𝐛𝐫𝐮𝐭 (𝐏𝐈𝐁) 𝐢𝐧 𝐭𝐫𝐢𝐦𝐞𝐬𝐭𝐫𝐮𝐥 𝐈𝐈 2026.

🔎 𝐂𝐞 𝐧𝐞 𝐚𝐫𝐚𝐭𝐚̆ 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐞𝐥𝐞 𝐞𝐬𝐭𝐢𝐦𝐚̆𝐫𝐢?
➡️ Comparativ cu trimestrul I 2026, PIB-ul s-a menținut nemodificat, pe seria ajustată sezonier.
📉 Comparativ cu trimestrul II 2025:
🔹 PIB-ul a scăzut cu 0,4%, pe seria brută;
🔹 pe seria ajustată sezonier, scăderea a fost de 2,0%.

📅 Privind evoluția din prima jumătate a anului 2026, comparativ cu semestrul I 2025:
🔹 -0,8% pe seria brută;
🔹 -1,6% pe seria ajustată sezonier.

💡 𝐃𝐞 𝐜𝐞 𝐬𝐮𝐧𝐭 𝐢𝐦𝐩𝐨𝐫𝐭𝐚𝐧𝐭𝐞 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐝𝐚𝐭𝐞?
Produsul intern brut este unul dintre principalii indicatori utilizați pentru măsurarea activității economice.
Estimarea "semnal” oferă o primă imagine asupra evoluției economiei în trimestrul recent încheiat.

📌 Datele publicate acum au caracter de estimare "semnal”, iar seriile ajustate sezonier sunt recalculate trimestrial, în conformitate cu practica europeană.
Afla toate informațiile de aici:https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/pib_tr2r2026.pdf

📆 INS va publica datele provizorii (1) pentru trimestrul II 2026 în data de 7 septembrie 2026.

📊 Datele statistice ne ajută să înțelegem, dincolo de percepții, evoluția economiei și schimbările care au loc de la un trimestru la altul.



----------
Notă: imagine generată.

14/08/2026

📊 𝐂𝐀𝐄𝐍 𝐑𝐞𝐯.3 – 𝐚𝐜𝐭𝐮𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐂𝐥𝐚𝐬𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚̆𝐫𝐢𝐢 𝐚𝐜𝐭𝐢𝐯𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐢𝐧 𝐞𝐜𝐨𝐧𝐨𝐦𝐢𝐚 𝐧𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚̆

Economia evoluează, apar noi activități, tehnologii, produse și servicii, iar clasificările statistice trebuie să reflecte cât mai fidel aceste schimbări.

Începând cu 1 ianuarie 2025, în România este în vigoare CAEN Rev.3 – Clasificarea activităților din economia națională, aprobată prin Ordinul președintelui Institutului Național de Statistică nr. 377/2024.

🇷🇴🇪🇺 𝑵𝒐𝒖𝒂 𝒗𝒆𝒓𝒔𝒊𝒖𝒏𝒆 𝒂𝒔𝒊𝒈𝒖𝒓𝒂̆ 𝒂𝒓𝒎𝒐𝒏𝒊𝒛𝒂𝒓𝒆𝒂 𝒄𝒍𝒂𝒔𝒊𝒇𝒊𝒄𝒂̆𝒓𝒊𝒊 𝒏𝒂𝒕̦𝒊𝒐𝒏𝒂𝒍𝒆 𝒄𝒖 𝗡𝗔𝗖𝗘 𝗥𝗲𝘃.𝟮.𝟭 clasificarea activităților economice utilizată la nivelul Uniunii Europene, 𝒊𝒏𝒕𝒓𝒆 𝒄𝒆𝒍𝒆 𝒅𝒐𝒖𝒂̆ 𝒆𝒙𝒊𝒔𝒕𝒂̂𝒏𝒅 𝒖𝒏 𝒓𝒂𝒑𝒐𝒓𝒕 𝒅𝒆 𝒄𝒐𝒓𝒆𝒔𝒑𝒐𝒏𝒅𝒆𝒏𝒕̦𝒂̆ 1:1.

🔎 𝐃𝐞 𝐜𝐞 𝐚 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐧𝐞𝐜𝐞𝐬𝐚𝐫𝐚̆ 𝐨 𝐧𝐨𝐮𝐚̆ 𝐫𝐞𝐯𝐢𝐳𝐮𝐢𝐫𝐞?
Schimbările din structura economiei și dezvoltarea noilor tehnologii generează activități și produse noi. Actualizarea clasificărilor permite menținerea relevanței informațiilor statistice și a comparabilității acestora la nivel european și internațional.

📌 𝐂𝐞 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐢𝐦𝐩𝐨𝐫𝐭𝐚𝐧𝐭 𝐝𝐞 𝐬̦𝐭𝐢𝐮𝐭?
➡️ Actualizarea codurilor CAEN se realizează 𝐭𝐫𝐞𝐩𝐭𝐚𝐭, fiind stabilită o 𝐩𝐞𝐫𝐢𝐨𝐚𝐝𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐢𝐦𝐩𝐥𝐞𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐝𝐞 18 𝐥𝐮𝐧𝐢, potrivit HG nr. 284/2025.
➡️ În perioada de implementare, pentru alte scopuri decât cel statistic, sunt valabile atât codurile din versiunea CAEN actualizată, cât și cele din versiunea precedentă.
➡️ Trecerea de la CAEN Rev.2 la CAEN Rev.3 nu înseamnă întotdeauna simpla înlocuire a unui cod cu altul. În funcție de activitate, pot exista corespondențe care necesită o analiză atentă a încadrării în noua clasificare.

📑 Pentru identificarea corectă a activităților și a codurilor corespunzătoare pot fi consultate structura CAEN Rev.3, notele explicative și tabelele de corespondență CAEN Rev.2 – CAEN Rev.3, puse la dispoziție de Institutul Național de Statistică.

📈 𝐂𝐀𝐄𝐍 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐮𝐥𝐭 𝐝𝐞𝐜𝐚̂𝐭 𝐨 𝐥𝐢𝐬𝐭𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐜𝐨𝐝𝐮𝐫𝐢..
Clasificarea reprezintă cadrul unitar utilizat pentru organizarea informațiilor referitoare la activitățile economice și sociale și permite colectarea, prelucrarea și compararea coerentă a datelor statistice.

🔗 𝐈𝐧𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚𝐭̦𝐢𝐢 𝐨𝐟𝐢𝐜𝐢𝐚𝐥𝐞 𝐝𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐂𝐀𝐄𝐍 𝐑𝐞𝐯.3:
👉 Institutul Național de Statistică – CAEN
https://insse.ro/cms/ro/caen


----------
Notă: imagine generată.

12/08/2026

𝗘𝗘𝗔: 🌍 𝗖𝗮𝗹𝗶𝘁𝗮𝘁𝗲𝗮 𝗮𝗲𝗿𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗶𝗻 𝗼𝗿𝗮𝘀̦𝗲𝗹𝗲 𝗲𝘂𝗿𝗼𝗽𝗲𝗻𝗲. 𝗨𝗻𝗱𝗲 𝘀𝗲 𝘀𝗶𝘁𝘂𝗲𝗮𝘇𝗮̆ 𝗕𝘂𝗰𝘂𝗿𝗲𝘀̦𝘁𝗶𝘂𝗹? 🏙️🌿

𝐀𝐠𝐞𝐧𝐭̦𝐢𝐚 𝐄𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐚𝐧𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐌𝐞𝐝𝐢𝐮 (𝐄𝐄𝐀) a publicat 𝑬𝒖𝒓𝒐𝒑𝒆𝒂𝒏 𝒄𝒊𝒕𝒚 𝒂𝒊𝒓 𝒒𝒖𝒂𝒍𝒊𝒕𝒚 𝒓𝒂𝒏𝒌𝒊𝒏𝒈, un instrument interactiv care compară calitatea aerului în 𝟕𝟔𝟏 𝐝𝐞 𝐨𝐫𝐚𝐬̦𝐞 𝐞𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐧𝐞, pe baza expunerii populației la trei poluanți atmosferici importanți și a riscului asociat pentru sănătate.

📊 Clasamentul ia în considerare expunerea pe termen lung la:
🔹 PM₂.₅ – particule fine în suspensie
🔹 NO₂ – dioxid de azot
🔹 O₃ – ozon la nivelul solului

🇷🇴 𝐃𝐚𝐫 𝐜𝐮𝐦 𝐬𝐞 𝐩𝐫𝐞𝐳𝐢𝐧𝐭𝐚̆ 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚?
În baza de date EEA 𝒔𝒖𝒏𝒕 𝒊𝒏𝒄𝒍𝒖𝒔𝒆 35 𝒅𝒆 𝒐𝒓𝒂𝒔̦𝒆 𝒅𝒊𝒏 𝑹𝒐𝒎𝒂̂𝒏𝒊𝒂, iar diferențele dintre acestea sunt importante.

📍 𝐁𝐮𝐜𝐮𝐫𝐞𝐬̦𝐭𝐢𝐮𝐥 𝐨𝐜𝐮𝐩𝐚̆ 𝐥𝐨𝐜𝐮𝐥 741 𝐝𝐢𝐧 𝐜𝐞𝐥𝐞 761 𝐝𝐞 𝐨𝐫𝐚𝐬̦𝐞 𝐞𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐧𝐞 𝐚𝐧𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭𝐞, fiind astfel inclus în ultima decilă a clasamentului – grupa celor 10% dintre orașe cu cele mai ridicate valori ale riscului total de mortalitate asociat expunerii pe termen lung la poluarea aerului.
Pentru Capitală, concentrațiile medii ponderate cu populația utilizate de EEA sunt:
🔸 PM₂.₅ – 15,7 µg/m³
🔸 NO₂ – 29,0 µg/m³
🔸 O₃ – 86,0 µg/m³

📌 Dintre orașele din România incluse în clasament, 𝑻𝒖𝒍𝒄𝒆𝒂 are cea mai bună poziționare – locul 458, urmată de 𝑩𝒂̂𝒓𝒍𝒂𝒅 – locul 477 și 𝑷𝒊𝒂𝒕𝒓𝒂 𝑵𝒆𝒂𝒎𝒕̦ – locul 530.

La polul opus, cele mai joase poziții dintre orașele românești analizate sunt ocupate de:
🔹 Târgu Jiu – locul 743
🔹 București – locul 741
🔹 Drobeta-Turnu Severin – locul 735
🔹 Baia Mare – locul 729

🧐 Un detaliu interesant despre București: dintre cei trei poluanți analizați, dioxidul de azot (NO₂) se evidențiază printr-o concentrație de 29,0 µg/m³, sensibil mai ridicată decât în celelalte orașe românești incluse în baza de date.

🗺️ Clasamentul EEA împarte cele 761 de orașe în 10 categorii (decile), de la cele 10% cu cel mai redus risc total asociat poluării aerului până la cele 10% cu cel mai ridicat risc.

📈 Datele utilizate pentru clasament sunt modelate la o rezoluție de 1×1 km², iar concentrațiile poluanților sunt ponderate în funcție de distribuția populației, pentru a reflecta mai bine expunerea locuitorilor.

👉 𝑬𝒙𝒑𝒍𝒐𝒓𝒆𝒂𝒛𝒂̆ 𝒉𝒂𝒓𝒕𝒂 𝒊𝒏𝒕𝒆𝒓𝒂𝒄𝒕𝒊𝒗𝒂̆ 𝒔̦𝒊 𝒗𝒆𝒛𝒊 𝒄𝒖𝒎 𝒔𝒆 𝒔𝒊𝒕𝒖𝒆𝒂𝒛𝒂̆ 𝒐𝒓𝒂𝒔̦𝒆𝒍𝒆 𝒅𝒊𝒏 𝑹𝒐𝒎𝒂̂𝒏𝒊𝒂 𝒔̦𝒊 𝒅𝒊𝒏 𝒓𝒆𝒔𝒕𝒖𝒍 𝑬𝒖𝒓𝒐𝒑𝒆𝒊:
https://www.eea.europa.eu/en/topics/in-depth/air-pollution/european-city-air-quality-viewer

🌿 Datele statistice și de mediu ne ajută să înțelegem mai bine orașele în care trăim și să privim calitatea vieții urbane dintr-o perspectivă comparabilă, la nivel european.


-------------------
Notă: imagine generată.

12/08/2026

𝗜𝗡𝗦: 𝗖𝗮̂𝘀̦𝘁𝗶𝗴𝘂𝗹 𝘀𝗮𝗹𝗮𝗿𝗶𝗮𝗹 𝗺𝗲𝗱𝗶𝘂 𝗻𝗲𝘁 𝗮 𝗮𝗷𝘂𝗻𝘀 𝗹𝗮 𝟓.𝟕𝟑𝟒 𝗹𝗲𝗶 𝗶𝗻 𝗶𝘂𝗻𝗶𝗲 𝟐𝟎𝟐𝟔

Cele mai recente date publicate de 𝐈𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐭𝐮𝐥 𝐍𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐝𝐞 𝐒𝐭𝐚𝐭𝐢𝐬𝐭𝐢𝐜𝐚̆ (𝐈𝐍𝐒) arată că, în luna 𝐢𝐮𝐧𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟔, câștigul salarial mediu brut pe economie a fost de 𝟗.𝟓𝟔𝟒 𝐥𝐞𝐢, iar câștigul salarial mediu net a ajuns la 𝟓.𝟕𝟑𝟒 𝐥𝐞𝐢. Față de luna mai 2026, ambele valori au crescut cu 𝟎,𝟗% – cu 81 lei în cazul câștigului brut și cu 50 lei în cazul celui net. 📊

🔎 𝐔𝐧𝐝𝐞 𝐬-𝐚𝐮 𝐢𝐧𝐫𝐞𝐠𝐢𝐬𝐭𝐫𝐚𝐭 𝐜𝐞𝐥𝐞 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐚𝐫𝐢 𝐜𝐚̂𝐬̦𝐭𝐢𝐠𝐮𝐫𝐢 𝐬𝐚𝐥𝐚𝐫𝐢𝐚𝐥𝐞 𝐧𝐞𝐭𝐞?
💻 𝟏𝟑.𝟒𝟕𝟒 𝐥𝐞𝐢 – activități de programare și consultanță în tehnologia informației
📚 𝟏𝟏.𝟗𝟗𝟗 𝐥𝐞𝐢 – activități de editare

La polul opus, cele mai mici valori s-au înregistrat în:
🔹 alte activități de servicii – 2.897 lei
🔹 pescuit și acvacultură – 2.912 lei.

📅 𝐂𝐨𝐦𝐩𝐚𝐫𝐚𝐭𝐢𝐯 𝐜𝐮 𝐢𝐮𝐧𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟓, câștigul salarial mediu net a crescut cu 3,5%. Totuși, evoluția puterii de cumpărare oferă o perspectivă importantă: indicele câștigului salarial real a fost de 93,7% față de iunie 2025, ceea ce arată că evoluția prețurilor de consum a depășit creșterea salariului mediu net în această perioadă. Față de luna mai 2026, indicele câștigului salarial real a fost de 100,8%. 📈

🏛️ În sectorul bugetar, față de luna precedentă, câștigul salarial mediu net:
🔸 a scăzut cu 1,9% în învățământ;
🔸 a scăzut cu 0,3% în sănătate și asistență socială;
🔸 a crescut ușor, cu 0,8%, în administrația publică.

📌 Evoluțiile lunare ale câștigurilor salariale pot fi influențate de acordarea unor prime și bonusuri, de rezultatele activității economice, precum și de modificări în structura personalului. INS precizează că evoluția câștigului salarial real depinde atât de dinamica salariului mediu net, cât și de evoluția prețurilor de consum.

📊 Sursa: Institutul Național de Statistică – Comunicat de presă nr. 201/12 august 2026, „Câștigul salarial mediu lunar – iunie 2026”
https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/cs06r26.pdf


----------------
Notă: imagine generată.

12/08/2026

10/08/2026

EUROSTAT: 🚒 Pompierii profesioniști din Uniunea Europeană – o profesie esențială, în cifre 🔥📊

În anul 2025, în Uniunea Europeană activau aproximativ 372.400 de pompieri profesioniști, reprezentând 0,18% din totalul persoanelor ocupate, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat.

🇷🇴 Dar România?
În România, în anul 2025, activau aproximativ 21.900 de pompieri profesioniști, aceștia reprezentând 0,28% din totalul persoanelor ocupate – o pondere peste media Uniunii Europene, de 0,18%.

🌍 Dintre statele membre pentru care Eurostat publică date cu un nivel adecvat de fiabilitate, cele mai ridicate ponderi ale pompierilor profesioniști în totalul ocupării s-au înregistrat în:
🔹 Grecia – 0,47%
🔹 Croația – 0,43%*
🔹 Portugalia – 0,33%
🔹 Cehia – 0,31%
🔹 România – 0,28%

👩‍🚒👨‍🚒 O profesie cu o structură de vârstă predominant sub 50 de ani
La nivelul UE, 74,7% dintre pompierii profesioniști aveau mai puțin de 50 de ani:
📌 14,4% aveau între 15 și 29 de ani;
📌 26,7% – între 30 și 39 de ani;
📌 33,6% – între 40 și 49 de ani;
📌 25,3% aveau 50 de ani sau peste.

📊 Datele Eurostat se referă la pompierii profesioniști și nu includ pompierii voluntari.

🔎 Sursa: Eurostat – EU Labour Force Survey, date pentru anul 2025
https://ec.europa.eu/eurostat/en/web/products-eurostat-news/w/ddn-20260810-1

*Date cu fiabilitate redusă, conform marcajului Eurostat.


--------
Notă: imagine generată.

09/08/2026

📚 9 𝐚𝐮𝐠𝐮𝐬𝐭 – 𝐙𝐢𝐮𝐚 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐧𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚̆ 𝐚 𝐢𝐮𝐛𝐢𝐭𝐨𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐭𝐞 📖

Astăzi celebrăm cărțile și bucuria lecturii – o bună ocazie să privim și către ceea ce ne spun datele statistice despre obiceiurile de lectură ale europenilor. 🇪🇺

📊 Potrivit datelor Eurostat, în anul 2022, 52,8% 𝐝𝐢𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐩𝐞𝐫𝐬𝐨𝐚𝐧𝐞𝐥𝐞 𝐜𝐮 𝐯𝐚̂𝐫𝐬𝐭𝐚 𝐝𝐞 16 𝐚𝐧𝐢 𝐬̦𝐢 𝐩𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐔𝐧𝐢𝐮𝐧𝐞𝐚 𝐄𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐚𝐧𝐚̆ au declarat că au citit cel puțin o carte în ultimele 12 luni.

🇷🇴 𝐈𝐧 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚, 𝐩𝐨𝐧𝐝𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐚 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐝𝐞 29,5% cea mai redusă dintre statele membre UE pentru care au fost disponibile date.

La celălalt capăt al clasamentului, lectura este mult mai prezentă în viața de zi cu zi:
📖 Luxemburg – 75,2%
📖 Danemarca – 72,1%
📖 Estonia – 70,7%

👩📚 𝐂𝐢𝐧𝐞 𝐜𝐢𝐭𝐞𝐬̦𝐭𝐞 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐮𝐥𝐭?
Datele europene arată și câteva diferențe interesante:
🔹 𝟔𝟎,𝟏% dintre tinerii de 16–29 de ani au citit cel puțin o carte;
🔹 𝟔𝟎,𝟓% 𝐝𝐢𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐟𝐞𝐦𝐞𝐢, comparativ cu 𝟒𝟒,𝟓% 𝐝𝐢𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐛𝐚̆𝐫𝐛𝐚𝐭̦𝐢, au declarat că au citit cărți în ultimele 12 luni.

📱📚 Iar lectura se mută treptat și în mediul digital. În 2025, 9,5% 𝐝𝐢𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐮𝐭𝐢𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭𝐨𝐫𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐧𝐞𝐭 𝐝𝐢𝐧 𝐔𝐄 au cumpărat online e-books sau audiobook-uri în ultimele trei luni, în creștere față de 7,3% în 2024.

Dincolo de procente și clasamente, fiecare carte deschisă înseamnă o poveste, o idee nouă sau, pur și simplu, câteva momente petrecute altfel. 💙

De 𝒁𝒊𝒖𝒂 𝒊𝒏𝒕𝒆𝒓𝒏𝒂𝒕̦𝒊𝒐𝒏𝒂𝒍𝒂̆ 𝒂 𝒊𝒖𝒃𝒊𝒕𝒐𝒓𝒊𝒍𝒐𝒓 𝒅𝒆 𝒄𝒂𝒓𝒕𝒆, cifrele pot fi și o invitație: să deschidem o carte, să revenim la una care ne-a plăcut sau să recomandăm o lectură celor din jur. 📖

📊 Sursa datelor: Eurostat
https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/w/ddn-20240809-2

08/08/2026

EUROSTAT: 🇪🇺📊 Câți ani din viață petrec europenii pe piața muncii?

În 2025, durata estimată a vieții profesionale în Uniunea Europeană a ajuns, în medie, la 37,5 ani, în creștere de la 35,2 ani în 2016.

Diferențele dintre statele membre sunt însă importante:
🔹 🇳🇱 Țările de Jos – 44,0 ani
🔹 🇸🇪 Suedia – 43,4 ani
🔹 🇩🇰 Danemarca – 42,6 ani
🔹 🇪🇪 Estonia – 41,5 ani

🇷🇴 România înregistrează cea mai redusă durată estimată a vieții profesionale din UE – 32,7 ani, urmată de Italia (33,0 ani) și Bulgaria (34,6 ani).

👩‍💼👨‍💼 Diferențele dintre femei și bărbați sunt, de asemenea, semnificative.

La nivelul UE, durata estimată a vieții profesionale este de:
👨 39,5 ani pentru bărbați
👩 35,4 ani pentru femei

În România, valorile sunt:
👨 36,0 ani pentru bărbați
👩 29,1 ani pentru femei

➡️ Diferența de 6,9 ani dintre femei și bărbați este una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană.

📈 Privind evoluția pe termen mai lung, între 2016 și 2025, durata estimată a vieții profesionale a crescut în toate statele membre. În România, însă, evoluția a fost relativ redusă, creșterea fiind de cel mult 2 ani.

ℹ️ Ce măsoară acest indicator?
Durata estimată a vieții profesionale reprezintă numărul de ani în care o persoană care are în prezent 15 ani este estimată să participe, de-a lungul vieții, la piața muncii – fie ca persoană ocupată, fie ca șomer.

⚠️ Indicatorul nu reprezintă vârsta de pensionare și nici numărul de ani pe care o persoană „trebuie” să îi muncească. Este un indicator statistic care reflectă participarea populației la piața muncii, în condițiile demografice și economice actuale.

📊 Sursa: Eurostat – Duration of working life – statistics