Judecatoria Craiova

29/05/2026

COMUNICAT
din data de 29 mai 2026

Având în vedere Hotărârea Sindicatului Naţional al Grefei Judiciare DICASTERIAL, nr. 2 din data de 27.05.2026, ca formă de protest faţă de modul în care proiectul Legii salarizării ignoră revendicările legitime ale personalului auxiliar de specialitate şi conex din sistemul judiciar:

- în perioada 2-5 iunie 2026, în intervalul orar 08:00-12:00, se va suspenda activitatea curentă şi se va reduce la jumătate programul de lucru cu publicul în cadrul instanţelor judecătoreşti, cu excepţia cauzelor şi lucrărilor urgente, stabilite de lege, lista cauzelor urgente urmând a fi publicată pe portalul Judecătoriei Craiova.

- în data de 4 iunie 2026, în intervalul orar 08:00-12:00, se va opri total activitatea în cadrul instanţei.

- programul de lucru cu publicul la compartimentele din cadrul Judecătoriei Craiova, în perioada 2-5 iunie 2026, se va desfăşura în intervalul orar 09:00-11:00.

CONDUCEREA JUDECĂTORIEI CRAIOVA

28/04/2026

12/03/2026

Miercuri, 11 martie 2026, a avut loc întâlnirea anuală pentru prezentarea raportului privind activitatea desfăşurată de Judecătoria Craiova în anul 2025, prilej de analiză şi reflecţie asupra modului în care atribuțiile specifice sistemului judiciar au fost îndeplinite.

Judecătoria Craiova s-a bucurat de susţinerea şi prezenţa invitaţilor: domnul judecător Gheorghe-Liviu Odagiu - Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, domnii judecători Alin Ene şi Claudiu Drăguşin - membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, doamna judecător Manuela Berceanu – Preşedintele Curţii de Apel Craiova, domnul judecător Cosmin Mitrache – vicepreşedintele Curţii de Apel Craiova, doamna judecător Jana Scurtu – Preşedintele Tribunalului Dolj.

Raportul privind activitatea Judecătoriei Craiova pe anul 2025 a evidenţiat o creştere a volumului de activitate, instanţa ocupând locul 8 pe ţară sub acest aspect şi primul loc în cadrul Curţii de Apel Craiova, la acest nivel de jurisdicţie.

Pe rolul instanţei noastre au fost înregistrate 41215 cauze nou intrate, în creştere cu aproximativ 700 faţă de anul 2024, care s-au adăugat la cele 19901 dosare existente în stoc, rezultând un total de 61116 dosare; dintre acestea, au fost soluţionate 41094.

Raportat la numărul redus de judecători din anul 2025, încărcătura medie a fost de 1311,5 dosare/judecător.

Potrivit indicatorilor de eficienţă, Judecătoria Craiova s-a încadrat în gradul „EFICIENT”, ceea ce subliniază eforturile întregului personal, care au condus la îndeplinirea unui act de justiţie de calitate.

Conducerea Judecătoriei Craiova mulţumeşte tuturor celor care au contribuit la rezultatele obţinute, precum și instituțiilor partenere, pentru colaborarea strânsă și sprijinul constant oferit.

04/03/2026

03/03/2026

COMUNICAT

Începând cu data de 02.03.2026, prin Hotărârea Colegiului de Conducere din cadrul Judecătoriei Craiova nr. 02/2026, s-a dispus desfiinţarea completurilor de judecată Civil 15 şi Civil 15 CC, din cadrul Judecătoriei Craiova- Secţia I Civilă:

urmând ca dosarele să fie repartizate conform dispoziţiilor hotărârii Colegiului de Conducere mai sus amintite şi ale Regulamentului de Ordine Interioară al Instanţelor Judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Secţiei pentru Judecători nr. 3243/22.12.2022.

Completurile de judecată învestite vor emite noi citaţii pentru termenul de judecată ce va fi fixat.

CONDUCEREA JUDECĂTORIEI CRAIOVA

19/02/2026

COMUNICAT DE PRESĂ

Consiliul Superior al Magistraturii a luat act de decizia Curţii Constituţionale a României privind conformitatea Proiectului de lege în domeniul pensiilor de serviciu ale magistraţilor cu Constituţia României, deciziile instanţei constituţionale fiind general obligatorii pentru întreaga societate.

Acest nou cadru legislativ va produce efecte grave asupra funcţionării sistemului judiciar. Creşterea din nou a vârstei de pensionare a magistraţilor şi eliminarea pensiei de serviciu nu doar că riscă să genereze plecări din sistemul judiciar, ci transformă profesia de magistrat într-una neatractivă pentru noile generaţii de profesionişti ai dreptului.

Deficitul mare de magistraţi, numărul de patru ori mai mare decât media europeană al dosarelor înregistrate pe rolul instanţelor şi imposibilitatea de recrutare de personal au fost în mod constant aduse în atenția publică, fiind ignorate de celelalte puteri în stat, singura preocupare manifestată în acest sens fiind aceea a afectării statutului magistratului.

În raport de consecinţele directe asupra protejării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor şi a soluţionării cauzelor într-un termen rezonabil, Consiliul este obligat să identifice măsuri optime de normare a activităţii pentru a evita ca justiţia din România să intre într-un colaps sistemic inevitabil. O justiție de calitate nu poate fi imaginată decât în condițiile atingerii standardelor europene în materia volumului de cauze și ale efortului uman pentru soluționarea acestora.

În același timp, noua reglementare impune cu certitudine reanalizarea regimului incompatibilităților și interdicțiilor magistraților, unul dintre cele mai restrictive din întreaga Uniune Europeană. Eliminarea pensiilor de serviciu transformă statutul magistraților într-o aparentă garanție a independenței acestora, nesusținută de realitate.

Totodată, Consiliul apreciază că ar fi fost esenţială analiza Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la respectarea garanţiei de independenţă a justiţiei prin noul proiect de lege, însă această posibilitate există în continuare și poate fi valorificată în situaţii individuale cu care instanţele judecătoreşti vor fi învestite.

Consiliul Superior al Magistraturii

19/02/2026

📊 Situație fără precedent a volumului de activitate la nivelul instanțelor judecătorești din România

Numărul de dosare aflate pe rolul instanțelor din România a atins un nivel fără precedent, cu efecte directe asupra calității actului de justiție.
Datele sunt evaluate potrivit metodologiei CEPEJ, raportând media dosarelor nou-intrate la 100 de locuitori, pentru toate materiile și toate gradele de jurisdicție.

1️⃣ Cauze aflate pe rol — România vs. media europeană în 2024

🔹 România — cauze în curs de soluționare (primă instanță, civil/comercial): 769.823

🔹 Media europeană — cauze în curs de soluționare: 358.277

➡️ Numărul de cauze pe rol în România în anul 2024 a fost mai mult decât dublu față de media europeană.

📈 Față de 2023 (563.035 cauze în România / 347.488 medie europeană), creșterea este semnificativă și continuă.

2️⃣ Coeficient raportat la populație (cauze la 100 de locuitori) în 2024 și 2023

🔹 România (2024) — 4,04
🔹 Media europeană (2024) — 1,75

🔹 România (2023) — 2,95
🔹 Media europeană (2023) — 1,56

➡️ Coeficientul României a depășit dublul mediei europene și a fost în creștere față de anul anterior.

3️⃣ Dosare nou-intrate — România pe primul loc în Europa

🔹 România (2024) — 1.602.689 dosare nou-intrate (primă instanță, civil/comercial)
🔹 Media europeană (2024) — 418.544

➡️ Numărul dosarelor nou-intrate în România este de 4 ori mai mare față de media europeană în 2024.

📊 Total cumulat 2024 (nou-intrate + în curs de soluționare): 2.372.512 dosare

🔹 România — 8,42 dosare noi / 100 locuitori
🔹 Media europeană — 2,20 dosare noi/100 locuitori
Urmează:
• Belgia — 5,79
• Spania — 4,13
• Republica Cehă — 3,18

Restul statelor respondente raportează valori între 0,70 și 2,79.

📈 În perioada 2014–2024, România ocupă primul loc în Europa privind evoluția dosarelor nou-intrate: de la 6,85 la 8,42 cauze la 100 de locuitori.

4️⃣ Performanța sistemului în pofida volumului

🔹 Rata de soluționare în România în anul 2024 (primă instanță) — 99,2%
🔹 Media europeană pentru aceleași coordonate — 97,8%

🔹 Durata medie de soluționare în România în 2024 - 180 zile
🔹 Media europeană pentru aceleași coordonate (average) - 307 zile

➡️ Rata de soluționare depășește media europeană.
➡️ Durata medie de soluționare este aproape la jumătate față de media europeană.

5️⃣ Volumul de activitate de 4 ori mai mare a fost absorbit exclusiv prin cvadruplarea efortului uman, în condițiile unui deficit constant de judecători de până la 15%.

Indicatorii pozitivi privind rata de soluționare și durata medie de soluționare au fost atinși prin efort uman suplimentar al judecătorilor.

Un sistem judiciar performant își dimensionează volumul de activitate în funcție de resursele disponibile. Preluarea unui număr nelimitat de cauze, indiferent de context, nu poate constitui o soluție pe termen lung.

Comunicatul integral este accesibil din link în primul comentariu.

06/02/2026

COMUNICAT

Începând cu data de 04.02.2026, prin Hotărârea Colegiului de Conducere din cadrul Judecătoriei Craiova nr. 02/03.02.2026, s-a dispus desfiinţarea completurilor de judecată Civil 22 şi Civil 22 CC, din cadrul Judecătoriei Craiova- Secţia I Civilă:

urmând ca dosarele să fie repartizate conform dispoziţiilor hotărârii Colegiului de Conducere mai sus amintite şi ale Regulamentului de Ordine Interioară al Instanţelor Judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Secţiei pentru Judecători nr. 3243/22.12.2022.

Completurile de judecată învestite vor emite noi citaţii pentru termenul de judecată ce va fi fixat.

CONDUCEREA JUDECĂTORIEI CRAIOVA

15/01/2026

COMUNICAT DE PRESĂ
privind poziţia Secţiei pentru judecători în raport cu legitimitatea demersului de constituire a Comitetului de analiză a legislației în domeniul justiției

La data de 14 ianuarie 2026, domnii judecători Claudiu Drăgușin și Alin Ene, mandatați de Secția pentru judecători, au participat, la sediul Guvernului, la o întâlnire în vederea evaluării utilității și scopului demersului inițiat de Prim-ministrul României prin constituirea Comitetului de analiză a legislației în domeniul justiției.

Discuția a privit teme exclusiv administrative (Ecris 5, dosarul electronic, deficitul de personal etc.), în afara atribuțiilor Comitetului stabilite de art. 3 din Decizia Prim-ministrului nr. 574/19.12.2025, și care acaparează atribuțiile forurilor instituționale legale ale sistemului judiciar, respectiv Consiliul Superior al Magistraturii, Comitetul de Management Strategic sau Ministerul Justiției.

Textele de lege care ar urma să fie discutate ulterior sunt netransparente, nu se cunoaște cine le-a propus și denotă neseriozitate și lipsă de cunoaștere a realităților judiciare.
Spre exemplu, una dintre propuneri, deși pleacă de la afirmata idee a necesității păstrării continuității completului de judecată, vizează cazul absenței mai mari de 30 de zile a judecătorului, aflat în concediu medical, situație în care completul se va desființa automat și dosarele vor fi repartizate aleatoriu, obținându-se tocmai efectul contrar al afirmatei propuneri, respectiv readministrarea probatoriului în toate dosarele judecătorului respectiv.

Discuțiile purtate nu au oferit răspuns la întrebări legitime și esențiale cu privire la obiectivul real al Comitetului, la modul lui de funcționare și la legitimitatea sa. Nu s-a putut clarifica nici care au fost criteriile de selecție a invitaților, de ce unele asociații profesionale au fost invitate și altele nu. Nu s-a precizat nici cine face agenda Comitetului, și nici cm ajung temele de discuție pe agendă.

Reprezentanții Secției pentru judecători au constatat caracterul profund echivoc al bazei de constituire și funcționare a acestui Comitet, în condițiile în care nu există un temei normativ explicit care să îi definească statutul juridic, competențele, limitele mandatului sau raporturile cu autoritățile constituționale ale sistemului judiciar. Această ambiguitate normativă face imposibilă identificarea naturii activității acestui comitet și transformă demersul într-un mecanism informal, lipsit de legitimitate juridică.

În aceste condiții, Secția pentru judecători apreciază că participarea la un asemenea demers, marcat de ambiguitate instituțională, lipsă de transparență, absența unei fundamentări legale și ignorarea deliberată a autorităților consacrate ale sistemului judiciar, riscă să confere o aparență de legitimitate unui proces lipsit de credibilitate și de garanțiile minime ale unui dialog instituțional real.

Secția de judecători reafirmă că nu refuză dialogul pentru îmbunătățirea cadrului normativ (procedura de promovare, componența colegiilor de conducere, numirea prin concurs a vicepreședinților etc.), însă rămâne la ideea că astfel de discuții trebuie purtate într-un cadru clar, legal, de calm instituțional, între profesioniști, cu participarea zonelor din societate interesate, iar nu pe fond de emoție publică, într-un cadru ambiguu, netransparent, cu scopuri nedeclarate.

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii