Judecatoria Craiova

16/08/2026

COMUNICATUL PREȘEDINȚILOR DE JUDECĂTORII
Președinții judecătoriilor din România, în considerarea exigențelor statului de drept și din perspectiva instanțelor judecătorești, chemate să dea efect în activitatea lor jurisdicțională deciziilor Curții Constituționale, consideră necesară clarificarea informațiilor apărute în spațiul public referitoare la întâlnirea dintre președinta Curții Constituționale a României, doamna Elena-Simina Tănăsescu, și domnul Ilie Bolojan, prim-ministru demis, care ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, aceștia din urmă cu interese în dosare aflate pe rolul Curții Constituționale.
Independența și imparțialitatea justiției presupun nu numai absența oricărei influențe exterioare, ci și înlăturarea oricărei aparențe care ar putea genera îndoieli legitime. Transparența reprezintă, din această perspectivă, o garanție esențială a încrederii publice în actul de justiție.
Aceste exigențe sunt aplicabile în egală măsură justiției constituționale. În cauza Sieć Obywatelska Watchdog Polska c. Poloniei, hotărârea din 21 martie 2024, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat interesul public al informațiilor privind agendele întâlnirilor unor judecători ai Curții Constituționale, într-un context în care existau suspiciuni privind contacte cu un om politic interesat de o cauză aflată în examinarea Curții.
Din această perspectivă, lipsa de transparență care înconjoară asemenea întâlniri ale președintelui Curții Constituționale cu reprezentanți de cel mai înalt nivel ai unui singur partid politic este profund inadecvată standardelor pe care trebuie să le respecte o jurisdicție constituțională. Ea este de natură să genereze îndoieli legitime asupra aparenței de imparțialitate, element fundamental al justiției constituționale, și poate produce consecințe grave asupra percepției publice privind corectitudinea și neutralitatea deciziilor Curții.
În acest context, prezintă relevanță și precedentul din anul 2018, când doamna Elena-Simina Tănăsescu, astăzi președinte al Curții Constituționale, la acel moment consilier prezidențial, și-a prezentat demisia în urma controverselor generate de o întâlnire cu un judecător al Curții Constituționale. Deși Administrația Prezidențială a negat existența oricăror presiuni, aceasta aprecia atunci că este „inadmisibil ca la nivelul opiniei publice să planeze orice suspiciune că ar fi fost posibilă o încercare de imixtiune în activitatea Curții Constituționale”.
Considerăm că standardul exprimat atunci rămâne pe deplin actual.
Pentru înlăturarea oricărei speculații și pentru protejarea încrederii publice în jurisdicția constituțională, considerăm necesară clarificarea informațiilor apărute public, cu privire la existența și cadrul în care întâlnirea a avut loc, la motivul desfășurării sale în biroul președintelui Senatului, precum și la scopul și temele discutate.
Standardele de independență, imparțialitate și transparență pretinse în mod legitim instanțelor și judecătorilor trebuie respectate cu aceeași rigoare la nivelul oricărei jurisdicții. Respectarea lor consolidează autoritatea instituțiilor și încrederea reciprocă indispensabilă funcționării statului de drept.
Președinții Judecătoriilor din România

03/08/2026

În cadrul ședinței solemne desfășurate astăzi, la sediul Judecătoriei Craiova, doamnele și domnii judecători numiți în funcție începând cu data de 01.08.2026 au depus jurământul prevăzut de art. 80 din Legea nr. 303/2022.

Moment solemn și reper esențial în cariera fiecărui magistrat, depunerea jurământului marchează asumarea deplină a responsabilității și demnității funcției de judecător.

Le urăm bun venit în colectivul Judecătoriei Craiova și o carieră încununată de profesionalism, integritate și împliniri!

29/07/2026

02/07/2026

Comunicatul președinților de judecătorii

Președinții judecătoriilor din România reamintesc faptul că își mențin ferm poziția adoptată prin hotărârile din cadrul celor 239 de adunări generale ale judecătorilor din 9 iunie 2026, prin care un număr de 3580 de judecători a avertizat asupra campaniilor susținute de delegitimare a justiției și a încercărilor repetate de subordonare a puterii judecătorești. Comunicatul Partidului Național Liberal, ca reacție la hotărârile pronunțate de Tribunalul București și Tribunalul Ilfov, confirmă că avertismentul formulat de corpul judecătorilor a vizat un fenomen concret și aflat în plină desfășurare.

Un asemenea demers depășește limitele exercitării legitime a libertății de exprimare de către o parte într-un litigiu, fiind total inadmisibilă exploatarea capitalului politic pentru a vulnerabiliza public autoritatea hotărârilor judecătorești, prin etichetarea hotărârilor nefavorabile drept acte arbitrare sau netemeinice. Această conduită reprezintă o încercare de influențare a instanțelor prin transferarea dezbaterii din cadrul procesului strict în spațiul public.

Președinții judecătoriilor din România reafirmă că litigiile se soluționează exclusiv în fața instanțelor judecătorești, iar legalitatea hotărârilor pronunțate se verifică numai prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege. Nicio parte aflată într-un proces nu poate substitui mecanismele judiciare prin campanii de comunicare publică menite să conteste rolul sau legitimitatea instanței învestite cu soluționarea cauzei.

Această modalitate de contestare publică a legitimității instanțelor reprezintă o formă inacceptabilă de presiune asupra actului de justiție, profund incompatibilă cu principiul independenței justiției.

16/06/2026

𝐂𝐎𝐌𝐔𝐍𝐈𝐂𝐀𝐓

referitor la participarea Președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție la Conferința Rețelei Președinților Curților Supreme de Justiţie din Uniunea Europeană

În perioada 11-13 iunie, Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție a participat la Conferința anuală a Rețelei Președinților Curților Supreme de Justiţie din Uniunea Europeană, desfășurată la Limassol (Lemesos), Republica Cipru, eveniment dedicat unor teme de maximă actualitate pentru funcţionarea justiţiei şi protecţia statului de drept.

Rețeaua Președinților Curților Supreme de Justiţie din Uniunea Europeană, constituită în anul 2004, reprezintă cadrul de cooperare și dialog între cele mai înalte instanțe judiciare ale statelor membre ale Uniunii Europene, având ca obiectiv consolidarea independenței justiției, promovarea valorilor statului de drept și schimbul de experiență privind provocările cu care se confruntă sistemele judiciare contemporane.

La dezbaterile conferinţei din acest an au contribuit, în calitate de invitaţi, înalţi reprezentanţi ai jurisdicţiilor europene, domnul Mattias Guyomar, Preşedintele Curţii Europene a Drepturilor Omului, domnul Maciej Szpunar, Primul avocat general al Curții de Justiție a Uniunii Europene şi domnul Savvas S. Papasavvas, vicepreședintele Tribunalului Uniunii Europene.

Așa cm rezultă și din comunicatul oficial, prima sesiune de lucru a fost consacrată temei „𝑺𝒕𝒂𝒕𝒖𝒍 𝒅𝒆 𝒅𝒓𝒆𝒑𝒕: 𝒑𝒓𝒐𝒗𝒐𝒄𝒂̆𝒓𝒊𝒍𝒆 𝒔𝒆𝒄𝒐𝒍𝒖𝒍𝒖𝒊 𝑿𝑿𝑰”, fiind analizate principalele riscuri care afectează în prezent independența puterii judecătorești.

Discuțiile au vizat modalitățile prin care instanțele supreme pot contribui la protejarea și consolidarea statului de drept, precum și lecțiile desprinse din experiența jurisdicțiilor care au traversat perioade de regres democratic sau de diminuare a garanțiilor instituționale specifice unui stat de drept.

În cadrul dezbaterilor, vorbitorii au subliniat faptul că independența justiției continuă să se confrunte cu provocări semnificative, generate inclusiv de presiuni exercitate asupra sistemelor judiciare, de atacuri îndreptate împotriva judecătorilor și de tendințe de diminuare a resurselor alocate justiției. Participanții au evidențiat că afectarea capacității instituționale a instanțelor, inclusiv prin restrângerea resurselor necesare funcționării acestora, ori diminuări salariale semnificative pot reprezenta amenințări la adresa independenței justiției și a accesului efectiv al cetățenilor la actul de justiție.

Un alt aspect asupra căruia s-a insistat a fost necesitatea manifestării solidarității profesionale în situațiile în care independența justiției este pusă în discuție. În acest context, a fost evidențiat rolul pe care conducerea unei instanțe supreme îl are în apărarea valorilor fundamentale ale statului de drept și în exprimarea unor poziții instituționale ferme atunci când acestea sunt amenințate.

Participanții au subliniat, de asemenea, că statul de drept nu constituie o valoare destinată exclusiv sistemului judiciar, ci reprezintă garanția drepturilor și libertăților cetățenilor. Din această perspectivă, apărarea independenței justiției este inseparabil legată de protejarea drepturilor fundamentale și de menținerea încrederii publicului în instituțiile democratice.

În cadrul conferinței a fost abordată și importanța consolidării dialogului dintre sistemul judiciar și societate, ca element esenţial al unei justiţii moderne şi accesibile. S-a arătat că, fără a afecta obligația de rezervă și imparțialitate a judecătorilor, instanțele au responsabilitatea de a contribui la înțelegerea de către public a rolului justiției și a principiilor care fundamentează statul de drept.

Comunicarea transparentă, utilizarea unor termeni și explicații ușor de înțeles pentru societate, precum și prezentarea clară a rolului și funcționării instituțiilor judiciare au fost identificate ca instrumente esențiale pentru consolidarea culturii democratice, prevenirea percepţiilor eronate și întărirea încrederii publice în actul de justiţie.

A doua sesiune de lucru a fost dedicată protejării drepturilor persoanelor în spațiul digital și impactului Regulamentului privind serviciile digitale (Digital Services Act – DSA). Dezbaterile au vizat provocările generate de proliferarea informațiilor false și a conținutului manipulator în mediul online, precum și efectele acestora asupra funcționării instituțiilor publice și asupra încrederii cetățenilor.

Participanții au remarcat că dezvoltarea tehnologiilor digitale și viteza de propagare a informației amplifică impactul fenomenului de dezinformare, inclusiv atunci când acesta vizează activitatea instanțelor de judecată. În acest context, s-a evidențiat că instituțiile judiciare nu pot răspunde printr-o politică a tăcerii în fața unor informații vădit false sau manipulatorii, ci trebuie să dezvolte forme adecvate de comunicare publică, menite să ofere explicații corecte și accesibile cu privire la aspectele care prezintă interes legitim pentru societate.

A fost subliniat totodată faptul că informațiile false, odată introduse în circuitul public și multiplicate prin intermediul rețelelor sociale, continuă să producă efecte pe termen lung, constituind un risc real pentru încrederea cetățenilor în instituțiile democratice și în actul de justiție.

În intervenția susținută în cadrul conferinței, Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, doamna judecător Lia Savonea, a evidențiat impactul negativ pe care manipularea informațională îl are asupra încrederii publicului în actul de justiție și în instituțiile judiciare. Totodată, a reafirmat rolul esențial al libertății de exprimare într-o societate democratică și importanța criticii legitime ca instrument de reflecție și de îmbunătățire a activității instanțelor. În același timp, a exprimat îngrijorarea față de amploarea fenomenului manipulării informaționale și efectele pe care acesta le produce asupra justiției, subliniind că, atunci când astfel de mesaje sunt promovate de persoane sau actori aflați în poziții de autoritate publică, capacitatea lor de a distorsiona percepția publică asupra justiției și de a eroda încrederea în activitatea instanțelor este considerabil amplificată, cu consecințe grave asupra funcționării statului de drept.

Participarea la această conferință a oferit un cadru valoros de reflecție și schimb de experiență între reprezentanții celor mai înalte instanțe judiciare din Europa și din alte state democratice, reafirmând importanța cooperării judiciare și a solidarității instituționale în apărarea valorilor fundamentale ale statului de drept.

https://network-presidents.eu/event/network-presidents-supreme-judicial-courts-european-union-held-its-annual-conference-lemesos

BIROUL DE INFORMARE ŞI RELAȚII PUBLICE

15/06/2026

⚖️ În perioada 10–12 iunie 2026, s-a desfășurat Întâlnirea Președinților de Judecătorii, eveniment organizat de Judecătoria Focșani, la care au participat reprezentanți ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai Institutului Național al Magistraturii, ai Școlii Naționale de Grefieri, ai Ministerului Justiției, precum și președinți ai judecătoriilor din întreaga țară.

Întâlnirea a constituit un important cadru de dialog profesional pentru provocările actuale ale instanțelor de prim grad de jurisdicție și pentru identificarea unor soluții menite să contribuie la eficientizarea activității acestora. În contextul dezbaterilor privind statutul magistratului, independența justiției și resursele necesare funcționării sistemului judiciar, participanții au analizat teme de interes major pentru organizarea și administrarea instanțelor, inclusiv independența financiară din perspectiva noului proiect de salarizare.

Un subiect central al discuțiilor l-a reprezentat noul mecanism de gestionare a cauzelor în funcție de capacitatea reală de procesare a instanțelor, instrument esențial pentru asigurarea unui act de justiție de calitate, care va oferi previzibilitate și transparență cetățenilor cu privire la durata procedurilor judiciare.

Consiliul Superior al Magistraturii integrează constant în activitatea sa mecanisme de dialog instituțional și schimb de bune practici între instanțe, acestea reprezentând elemente esențiale pentru consolidarea unui sistem judiciar conectat în permanență, eficient, predictibil și orientat către nevoile cetățeanului.

12/06/2026

În perioada 10–12 iunie 2026, a avut loc Întâlnirea Președinților de Judecătorii, organizată de Judecătoria Focșani.

Evenimentul a reunit reprezentanți ai Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Național al Magistraturii, Școlii Naționale de Grefieri, Ministerului Justiției și ai judecătoriilor din întreaga țară, oferind un cadru de dialog asupra principalelor provocări cu care se confruntă instanțele de prim grad de jurisdicție.

În cadrul întâlnirii au avut loc dezbateri privind statutul magistratului, independența justiției și condițiile necesare funcționării eficiente a instanțelor.

Dialogul profesional și identificarea unor soluții comune rămân esențiale pentru consolidarea unui sistem judiciar eficient, predictibil și apropiat de cetățean.

29/05/2026

COMUNICAT
din data de 29 mai 2026

Având în vedere Hotărârea Sindicatului Naţional al Grefei Judiciare DICASTERIAL, nr. 2 din data de 27.05.2026, ca formă de protest faţă de modul în care proiectul Legii salarizării ignoră revendicările legitime ale personalului auxiliar de specialitate şi conex din sistemul judiciar:

- în perioada 2-5 iunie 2026, în intervalul orar 08:00-12:00, se va suspenda activitatea curentă şi se va reduce la jumătate programul de lucru cu publicul în cadrul instanţelor judecătoreşti, cu excepţia cauzelor şi lucrărilor urgente, stabilite de lege, lista cauzelor urgente urmând a fi publicată pe portalul Judecătoriei Craiova.

- în data de 4 iunie 2026, în intervalul orar 08:00-12:00, se va opri total activitatea în cadrul instanţei.

- programul de lucru cu publicul la compartimentele din cadrul Judecătoriei Craiova, în perioada 2-5 iunie 2026, se va desfăşura în intervalul orar 09:00-11:00.

CONDUCEREA JUDECĂTORIEI CRAIOVA